Cum a afectat ruperea barajului de la Kahovka Marea Neagră?

O analiză a Associated Press, publicată la scurt timp de la ruperea barajului ucrainean de la Kahovka, în contextul războiului provocat de Rusia în Ucraina, susținea că episodul reprezintă un dezastru pentru mediu care va evolua rapid într-o catastrofă ecologică pe termen lung. De asemenea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski vorbește despre „ecocid” și susține că este vorba de cea mai mare catastrofă de mediu cauzată de om în Europa, în ultimele decenii, scrie G4media.

Ce se întâmplă la ucraineni?

Geologul român Adrian Stănică, directorul Institutului Național de Geologie și Geoecologie Marină din România – GeoEcoMar, a explicat pentru G4Media că nimeni nu a putut face măsurători directe complexe, care să analizeze calitatea mediului, în partea de aval de baraj, iar fără aceste măsurători directe nu pot fi făcute niciun fel de analize detaliate.

„Putem face doar estimări. Colegii din Odessa au studiat efectele ruperii barajului asupra părții de nord a Mării Negre – dar nici ei nu au încă o imagine complexă și completă. Analizele durează mult timp – și costă. Putem vorbi despre o imagine completă abia atunci când vom putea avea toate datele la dispoziție. Iar pentru acest lucru va mai dura timp”, a explicat specialistul.

Stănică arată că, din analiza generală a informațiilor care există, este știut faptul că ruperea barajului a transportat în aval un volum uriaș de aluviuni – cu tot ceea ce conțineau acelea – de la poluanți, materie organică, tot soiul de reziduuri. Iar apa încărcată cu aceste aluviuni a șters în calea sa, pe lângă așezările umane, și o parte importantă a ecosistemelor caracteristice cursului inferior al Niprului, a estuarului său până în Marea Neagră, explică Adrian Stănică.

„Astfel încât eu cred că trebuie să vorbim despre sistemul Nipru – Marea Neagră ca un întreg, nu doar de Marea Neagră. În ceea ce privește Niprul – distrugerea a numeroase așezări umane și a ecosistemelor specifice este semnificativă, dar și că intervențiile în aceste zone vor fi foarte complicate. Gândiți-vă că numeroase terenuri minate sunt acum acoperite de strate cu grosime variabilă de praf, nisip și deșeuri. Nimeni nu știe cu exactitate poziția acestor câmpuri de mine și identificarea, deminarea lor și refacerea zonei poate dura decenii”, a spus el.

Cum este afectată Marea Neagră?

Directorul Institutului Național de Geologie și Geoecologie Marină din România a mai declarat că litoralul românesc este la o distanță considerabilă de gura Niprului, iar între apele care vin din Nord și Constanța, de exemplu, sunt prezente și gurile Dunării.

„Dunărea e de 4 ori mai mare decât Niprul, iar jetul său se duce considerabil spre est – sud-est. Iar după explozia barajului, vântul a împins spre largul mării apele din zona Odesei – și mai departe de noi”, a spus el.

Adrian Stănică a explicat faptul că litoralul românesc „nu este un paradis”, mai ales față de acum trei decenii.

„Sunt mai multe motive – primul și cel mai important din punct de vedere istoric este legat de falimentul industriilor și agriculturii intensive din perioada comunistă – în aproape tot bazinul Dunării și, la scară mai largă, aproape peste tot în Marea Neagră. Apoi – legislația de mediu europeană are de asemenea un rol important. Cele 2 directive – Directiva Cadru Apă și Directiva Cadru a Mediului Marin – susțin menținerea unui mediu – dacă nu perfect – măcar mult mai curat față de trecut. Dar dacă vechile categorii de poluanți sunt în concentrații semnificativ mai mici, apar acum tipuri noi de poluanți, precum microplasticele și deșeurile urbane în general. În ceea ce privește capacitatea de autocurățare a Mării – există în mod cert o capacitate de regenerare a calității ecosistemelor marine atunci când nu mai sunt supuse presiunilor negative de tot felul – asta dacă nu au fost anterior afectate ireversibil. Iar acest lucru este valabil și în Marea Neagră, ca în întreg Oceanul Planetar. Dar asta nu înseamnă că în unele zone nu rămân poluanți acumulați în sedimente, așa numita poluare istorică”, a mai arătat specialistul.

Cel mai mare ecocid după Cernobîl

Adrian Stănică a explicat faptul că cel mai mare ecocid din Ucraina și din apele sale rămâne, totuși, Cernobîl.

„Cea mai mare catastrofă anterioară avusese loc pe timpul URSS tot în Ucraina, e vorba despre accidentul nuclear de la Cernobîl. Neșansa istorică face ca acum să fim martorii unui ecocid tot în țara vecină, în urma invaziei rusești. Evident, impactul războiului asupra oamenilor este dezastruos – și trebuie să ne gândim mereu la acest lucru. Dar și mediul este afectat în toate modurile posibile. Pădurile, zonele naturale, sunt zone de război, iar luptele și exploziile iau vieți și distrug și ecosistemele respective. Toate substanțele explozive, combustibili și alte produse rezultate din ardere poluează aerul, apele de suprafață și cele freatice, în mare scufundarea unor nave are și un impact asupra calității apei, iar exploziile afectează și fauna marină”, a mai spus geologul.

Cercetările Greenpeace, bazate pe date din satelit, au arătat că după ruperea barajului fost inundate rafinării de petrol, stații de benzină, centrale de cogenerare a energiei termice și electrice și diverse depozite. Toate acestea se adaugă la cel puțin 150 de tone de ulei de motor care ar fi fost eliberat în primele zile ale dezastrului, arată una dintre cele mai importante organizații de protecție a mediului.