• Comisia Europeană critică România în ultimul Raport privind statul de drept

    Comisia Europeană critică România în ultimul Raport privind statul de drept
    FOTO: Getty Images
    20 iulie 2021 | 22:05

    Comisia Europeană critică România în ultimul Raport privind statul de drept, după decizia Curții Constituționale din 8 iunie, prin care a confirmat legalitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în contradicție cu ce stabilise Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Raportul Comisiei mai pune în discuție necesitatea amendamentelor la Codul penal, dar și starea presei și procesele împotriva jurnaliștilor de investigație, scrie Digi.

    Decizia CCR din 8 iunie, prin care stabilește că înființarea Secției speciale pentru magistrați este legală, „ridică îngrijorări serioase, pentru că pune la îndoială principiul întâietății legii comunitare”, se arată în deschiderea raportului. Curtea de Justiție a UE a dat o decizie pe 18 mai, prin care arată că înființarea SIIJ nu are justificări obiective și că în unele cazuri acționează ca un insturment politic.

    Raportul Comisiei Europene privind statul de drept din România poate fi consultat aici:  Raport statul de drept Romania 2021

    Alte puncte luate în discuție în raport privesc independenţa şi calitatea sistemului de justiţie, cadrul luptei anticorupţiei, pluralismul şi libertatea presei.

    În capitolul referitor la sistemul de justiţie, raportul notează că percepţia asupra independenţei justiţiei se situează la nivel mediu, îmbunătăţindu-se semnificativ la nivelul publicului general prin comparaţie cu anii anteriori, potrivit Agerpres.

    Amendamentele din 2017-2019 la legile justiţiei sunt în proces de revizuire, iar un proiect de lege separat vizând desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ) se află în dezbatere la parlament.

    Documentul mai consemnează că CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene) a emis o decizie preliminară cu privire la răspunderea civilă a judecătorilor şi procurorilor, şi aminteşte că proiectele de legi ale justiţiei includ modificări ale regulilor care guvernează numirea şi responsabilitatea conducerii Inspecţiei Judiciare.

    Procedura de numire a şefilor de parchete este revizuită ca parte a amendamentelor la legile justiţiei, iar cea de demitere a şefilor de parchete va fi amendată în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

    Deficit de procurori și judecători

    În ce priveşte calitatea sistemului de justiţie, raportul Comisiei constată că deficitul de resurse umane rămâne o preocupare. La nivelul lunii decembrie 2020, aproape 10% dintre locurile de judecători şi aproape 16% dintre cele de procurori erau în continuare vacante, ceea ce are un impact şi asupra eficienţei sistemului de justiţie, susţine Comisia.

    Deşi prevederea ce permitea pensionarea anticipată a magistraţilor cu o vechime de 20 de ani, introdusă în 2018, a fost abrogată de parlament în martie 2021 în urma recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi GRECO, aproape 300 de magistraţi s-au pensionat în 2020 şi aproape 150 în primul trimestru din 2021, amplificând şi mai mult acest deficit.

    Decizia CCR de a declara neconstituţională prevederea prin care era necesară aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor de admitere în magistratură a creat un vid juridic, ceea ce a făcut ca în 2020 să nu fie organizat niciun concurs de angajare de noi magistraţi.

    Pentru a umple acest vid legislativ, la 22 iunie 2020, Ministerul Justiţiei a scos în dezbatere publică un proiect de lege cu privire la admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, proiect adoptat de Senat la 3 februarie 2012. Cu toate acestea, la sesizarea unui grup de parlamentari, CCR a declarat neconstituţională legea în cauză.

    Ca rezultat, legislaţia în vigoare nu a permis organizarea de concursuri de admitere în magistratură, ceea ce a condus la întârzieri suplimentare în noi angajări şi la o creştere a volumului de încărcare a judecătorilor şi procurorilor, această presiune suplimentară având implicaţii asupra calităţii şi eficienţei justiţiei.

    O nouă lege, adoptată de parlament la 28 iunie 2021, a vizat acest vid legal şi va permite organizarea de concursuri de admitere în magistratură în 2021 şi 2022.

    Raportul evidenţiază că, prin decizia din 14 iulie 2021, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile care ar fi redus de la 10 la 7 ani vechimea necesară pentru înscrierea la concursurile pentru numirea procurorilor în cadrul DNA şi DIICOT.

    Amendamentele la legile justiţiei, impediment pentru funcţionarea DNA

    La capitolul referitor la cadrul anticorupţiei, raportul Comisiei Europene notează că percepţia printre experţi şi şefi de companii este că nivelul corupţiei în sectorul public rămâne ridicat. În Indicele privind percepţia corupţiei al Transparency International, România are un scor de 44/100, care o plasează pe locul 19 în Uniunea Europeană şi pe locul 69 la nivel global. Această percepţie a rămas relativ stabilă în ultimii 5 ani.

    Documentul mai consemnează că adoptarea unei noi Strategii naţionale anticorupţie pentru 2021-2025 constituie o prioritate pentru guvern, iar eficienţa anchetelor şi sancţionarea corupţiei la nivel mediu şi înalt s-a îmbunătăţit.

    Amendamentele din 2017-2019 la legile justiţiei au reprezentat un impediment major pentru buna funcţionare a DNA, ceea ce va continua atât timp cât vor fi în vigoare, atenţionează Comisia Europeană.

    Raportul mai arată că incertitudinea cu privire la amendamentele la codul penal şi la codul de procedură penală rămâne o provocare importantă în lupta contra corupţiei.

    Camera Deputaţilor a stabilit criterii pentru ridicarea imunităţii parlamentare, dar Senatul încă nu le-a dat aprobat.

    Potrivit raportului, cadrul legal cu privire la integritate rămâne fragmentat, iar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) continuă să investigheze incompatibilităţi, conflicte de interes şi averi nejustificate.

    Sistemul electronic PREVENT de prevenire a conflictelor de interese în achiziţiile publice este eficient, dat fiind că numărul de conflicte de interese detectate s-a redus semnificativ.

    În România este în vigoare din 2014 o lege de protejare a avertizorilor de integritate, însă, în practică, aplicarea sa este relativ limitată.

    În pofida pandemiei de COVID-19, urmărirea penală a cazurilor de corupţie a rămas eficientă.

    Procese împotriva jurnaliștilor de investigație

    La capitolul referitor la pluralismul media şi libertatea presei, raportul afirmă că lipsa unor garanţii specifice pentru independenţa editorială şi standarde editoriale continuă să provoace preocupări, documentul mai notând că transparenţa privind acţionariatul instituţiilor media continuă să fie incompletă.

    Redacțiile pot fi expuse presiunilor politice, mai ales când veniturile lor sunt dependente de publicitatea de stat.

    Publicitatea de stat continuă să fie o sursă importantă de finanţare pentru sectorul media, iar fondurile oferite prin campania de informare derulată de stat au reprezentat un mijloc important de susţinere a media în timpul pandemiei de COVID-19. Totodată, continuă să fie raportate procese pentru defăimare intentate unor jurnalişti de investigaţii, mai constată Comisia în raportul său.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Patru medalii de bronz pentru R. Moldova la Olimpiada Internațională de Chimie. Una dintre eleve a obținut anterior și o medalie de bronz la Olimpiada Internațională de Matematică

    Elevii Liceului Teoretic „Orizont” din Chișinău, Adelina Andrei și Valerian Mocreac, eleva Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălți, Tatiana Sviriniuc și elevul Liceului Teoretic Republican „Aristotel” din…
    Patru medalii de bronz pentru R. Moldova la Olimpiada Internațională de Chimie. Una dintre eleve a obținut anterior și o medalie de bronz la Olimpiada Internațională de Matematică

    Condițiile în care cetățenii R. Moldova pot călători în Ucraina. În absența poliței de asigurare, rezultatului negativ al testării sau certificatului privind vaccinarea cu ambele doze trecerea frontierei de stat a Ucrainei, pentru intrare sau tranzit va fi refuzată

    Cetățenii R. Moldova pot intra în Ucraina, inclusiv cu scopul tranzitării teritoriului ucrainean, cu excepția celor care revin din Federația Rusă și Republica India după data de 5 august curent, prezentând obli…
    Condițiile în care cetățenii R. Moldova pot călători în Ucraina. În absența poliței de asigurare, rezultatului negativ al testării sau  certificatului privind vaccinarea cu ambele doze trecerea frontierei de stat a Ucrainei, pentru intrare sau tranzit va fi refuzată

    Ordinea de zi a primei ședințe de Guvern „se va axa pe înlocuirea unor oameni în poziții cheie”, susține candidata desemnată la funcția de premier Natalia Gavrilița

    Ordinea de zi a primei ședințe de Guvern „se va axa pe înlocuirea unor oameni în poziții cheie”, a declarat candidata desemnată la funcția de premier Natalia Gavrilița, în cadrul emisiunii „Moldova în direct”,…
    Ordinea de zi a primei ședințe de Guvern „se va axa pe înlocuirea unor oameni în poziții cheie”, susține candidata desemnată la funcția de premier Natalia Gavrilița

    Dosarul fostei Direcții nr. 5 a MAI. Arest preventiv prelungit cu încă 30 de zile și pentru șeful IP Bălți, dar și pentru un inspector al Poliției de Frontieră

    Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a dispus prelungirea arestului preventiv pentru încă 30 de zile atât pentru președintele Asociației FEA, Dorin Damir, cât și pentru șeful Inspectoratului de Poliție al munic…
    Dosarul fostei Direcții nr. 5 a MAI. Arest preventiv prelungit cu încă 30 de zile și pentru șeful IP Bălți, dar și pentru un inspector al Poliției de Frontieră