Cererea de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale din România, respinsă. Judecătorii români au validat scrutinul din 4 mai
Curtea Constituțională a României a respins vineri, 9 mai, ca neîntemeiată cererea de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale și a validat scrutinul. Deciziile au fost luate cu unanimitate, notează G4Media.
„(…) Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi:
– respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din cadrul primului tur de scrutin din data de 4 mai 2025, formulată de Sebastian-Constantin Popescu;
– confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, în cadrul primului tur de scrutin din data de 4 mai 2025;
– organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României în ziua de duminică, 18 mai 2025, la care participă domnul George-Nicolae Simion și domnul Nicușor-Daniel Dan, în această ordine”, a menționat Înalta Curte de la București.
Pe 6 mai 2025, o cerere de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale din România a fost depusă la Curtea Constituțională de la București.
Sebastian Constantin Popescu a confirmat pentru HotNews.ro că el este candidatul a depus o contestație la Curtea Constituțională prin care cere anularea alegerilor prezidențiale pe motiv de încălcare a principiilor democratice și influențare a alegătorilor. El menționează inclusiv o campanie de manipulare pe aplicația TikTok similară cu cea folosită pentru Călin Georgescu în 2024.
Popescu a candidat duminică din partea partidului Noua Românie și a luat 25.994 de voturi (0,28%).
Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de candidatul izolaționist George Simion (AUR), cu 40,9% din voturi. Celălalt finalist este Nicușor Dan (independent), care a primit 20,9% din voturi.
Rusia ar fi avantajată de o eventuală victorie a lui George Simion la alegerile prezidențiale din România. Acesta nu numai că ar putea opri ajutorul militar pentru Ucraina, dar ar putea avea și pretenții teritoriale de la aceasta. Un alt risc ar fi numirea ca prim-ministru a pro-rusului Călin Georgescu, scrie Biziday, făcând referire la o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington.
ISW evidențiază în analiza sa că, recent, poziționările lui George Simion au indicat o aliniere parțială cu obiectivele Federației Ruse în regiune. Acesta a declarat că, dacă va deveni președinte, România nu va mai trimite ajutor militar sau financiar Ucrainei, o măsură care ar slăbi capacitatea Kievului de a rezista agresiunii ruse.
Mai mult, Simion a promovat în trecut idei revizioniste privind granițele României, sugerând că țara ar trebui „să-și recupereze teritoriile istorice”, inclusiv din vestul Ucrainei – o retorică asemănătoare justificărilor Kremlinului pentru invadarea Ucrainei. Atât Ucraina, cât și R. Moldova i-au interzis lui Simion accesul pe teritoriul lor, invocând activități anti-statale și discursuri care le subminează suveranitatea. Oficiali moldoveni l-au acuzat pe Simion că are legături cu serviciile secrete ruse, dar nu au publicat dovezi ale acestor acuzaţii.
Turul doi al alegerilor prezidențiale din România va avea loc pe 18 mai.
