Ce urmează să se întâmple cu economia Marii Britanii, după ce Boris Johnson demisionează din funcția de premier

Demisia prim-ministrului Boris Johnson adâncește incertitudinea care planează asupra economiei Marii Britanii, aflată deja sub tensiune din cauza unei rate a inflației care se îndreaptă spre două cifre, a riscului de recesiune și a Brexit-ului, relatează BBC.

Cursa pentru înlocuirea lui Johnson, care a anunțat joi că va renunța la mandat, ar putea dura săptămâni. Acest lucru ar lăsa a cincea cea mai mare economie a lumii în pericol de a continua derapaje într-un moment în care lira sterlină este aproape de minimele din ultimii doi ani în raport cu dolarul, iar Banca Angliei se află într-o dilemă cu privire la creșterea ratelor dobânzilor fără a afecta activitatea economică.

Durata concursurilor pentru alegerea conducerii Partidului Conservator variază. Theresa May a avut nevoie de mai puțin de trei săptămâni pentru a câștiga după ce David Cameron a renunțat în 2016, deoarece alți concurenți au renunțat și au abandonat cursa.

Johnson a avut nevoie de două luni pentru a deveni noul lider, după ce May și-a anunțat intenția de a demisiona în 2019.

De această dată în cursă sunt așteptați cel puțin cinci candidați.

Urmează un rezumat al întrebărilor cheie care planează asupra economiei britanice pe măsură ce instabilitatea politică continuă.

INFLAȚIA

Chiar mai mult decât multe alte țări, Marea Britanie simte presiunea unei rate a inflației care se ridică la cel mai mare nivel din ultimii 40 de ani, aceasta fiind de 9,1%. BoE crede că va depăși 11% în următoarele luni ale anului 2022.

Fondul Monetar Internațional a declarat în aprilie că Marea Britanie s-a confruntat cu o inflație mai persistentă, precum și cu o creștere mai lentă, decât orice altă economie majoră în 2023.

Scăderea recentă a lirei sterline s-a adăugat la presiunile inflaționiste de atunci, deși perspectiva creșterii cheltuielilor publice sau a reducerilor de taxe pentru a susține averea Partidului Conservator a propulsat lira sterlină joi, 7 iulie.

POLITICA FISCALA

Oricine va veni în locul lui Johnson trebuie să ia decizii mari cu privire la impozite și cheltuieli, care ar putea reduce riscul unei recesiuni, dar ar putea, de asemenea, să contribuie la căldura inflaționistă din economie.

Când a demisionat marți din funcția de ministru de finanțe, Rishi Sunak a spus că nu a fost de acord cu privire la politica cu Johnson, care a insistat de mult pentru mai multe reduceri de taxe. Prioritatea pe termen scurt a lui Sunak înainte de a demisiona a fost să ușureze povara datoriei Marii Britanii, care a sărit peste 2 trilioane de lire sterline în timpul pandemiei de coronavirus.

Analiștii băncii americane Citi au spus că se așteptau ca concurenții la conducerea Partidului Conservator, Priti Patel și Liz Truss, care au fost miniștri de interne și de externe ai lui Johnson, să ceară reduceri rapide de taxe și cheltuieli mai mari, în timp ce Sunak și fostul ministru al Sănătății, Sajid Javid, ar fi probabil mai mult prudenți din punct de vedere fiscal.