Atacul asupra Iranului. Ce efecte ar putea resimți R. Moldova?
În ultima zi de iarnă, pe 28 februarie, Iranul a fost lovit de atacuri militare masive lansate de Statele Unite și Israel, care au bombardat mai multe orașe și obiective strategice de pe teritoriul țării.
Operațiunea comună, descrisă de SUA și Israel drept o ofensivă împotriva capacităților militare și nucleare iraniene, a provocat o serie de explozii în mai multe regiuni. Teheranul a ripostat prin lansarea de rachete și drone asupra Israelului și asupra unor baze militare americane din Emiratele Arabe Unite. În urma bombardamentelor a fost ucis liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, aflat la putere de peste trei decenii. Oficialii israelieni susțin că atacurile vor continua până la atingerea obiectivelor strategice, în timp ce autoritățile iraniene avertizează că nu vor ceda.
Miercuri, 4 martie, în urma evoluțiilor recente din Orientul Mijlociu, Guvernul R. Moldova a declarat stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile. În acest context, ZdG a solicitat opinia mai multor experți pentru a înțelege ce stă în spatele acestui conflict și ce efecte ar putea avea asupra R. Moldova.
De ce are loc acest conflict și care sunt motivele pentru care SUA și Israelul au atacat Iranul? Ce înseamnă moartea lui Ali Khamenei pentru Orientul Mijlociu și pentru restul lumii? Ce efecte ar putea resimți R. Moldova în urma acestor schimbări?
Mihai Isac, expert în zona extinsă a Mării Negre, CSI și Orient
Pe 28 februarie 2026, Israelul a anunțat că a lansat un atac „preventiv” împotriva Iranului, invocând nevoia de a îndepărta amenințări la adresa securității Israelului, în contextul avertismentelor repetate legate de programele nucleare și de rachete ale Teheranului. Relația de securitate dintre Moscova și Teheran complică situația.
În plus, secretarul de stat american, Marco Rubio, a descris implicarea SUA ca o acțiune „preventivă”, astfel SUA și Israel au urmărit să reducă din start riscul de pierderi.
Moartea lui Ali Khamenei, confirmată de Iran după loviturile din 28 februarie, este un șoc strategic. Astfel dispare omul care, timp de decenii, a fost arbitrul final al deciziilor de securitate, al echilibrului dintre instituțiile religioase și aparatul de forță și al direcției regionale a Iranului. Sistemul iranian a fost construit tocmai ca să supraviețuiască pierderii unui lider, prin distribuirea puterii între rețele clericale, instituții și aparatul de securitate. De aceea, moartea lui Khamenei nu înseamnă automat prăbușirea regimului, ci mai degrabă o perioadă de stres extrem și decizii imprevizibile.
Pentru R. Moldova, miza este dublă. Pe de o parte, protejarea cetățenilor prin coordonare diplomatică și eventuale măsuri de evacuare, dacă situația o va impune, în colaborare cu statele partenere.
Pentru R. Moldova, un alt efect vizibil este prețul energiei, mai ales al carburanților. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a comunicat pe 2 martie 2026 că evenimentele recente din zona Golfului Persic și perturbările raportate pe ruta maritimă prin Strâmtoarea Hormuz au influențat cotațiile internaționale la petrol și produse petroliere, iar pentru că R. Moldova depinde integral de importurile de produse petroliere, aceste fluctuații se transmit și în prețurile interne.
Laurențiu Pleșca, expert în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare
Motivele sunt multiple. Iranul a finanțat decenii la rând rețeaua de proxy (intermediari militari și politici, n.r.) care a destabilizat regiunea, de la Hamas la Hezbollah și milițiile din Irak și Yemen. După atacul Hamas din octombrie 2023, Israelul a slăbit sistematic aceste grupări, iar schimburile de lovituri directe cu Iranul din 2024 și războiul scurt din iunie 2025 au escaladat tensiunile pas cu pas. Punctul de cotitură a venit la începutul lui 2026, când regimul iranian a masacrat mii de protestatari în cele mai mari manifestații de la revoluția din 1979.
Khamenei a condus Iranul 36 de ani și a fost arhitectul întregii politici de export al revoluției islamice. Fără el, regimul se confruntă cu un vid de putere fără precedent. Un consiliu temporar de conducere a fost anunțat, dar coeziunea internă este fragilă. Orientul Mijlociu intră într-o perioadă de incertitudine.
Lovitura vine prin prisma securității energetice. Conflictul se desfășoară în jurul Strâmtorii Hormuz, prin care trece o cincime din petrolul și gazul lichefiat ale lumii. Traficul maritim prin strâmtoare s-a prăbușit practic, iar prețul gazelor în Europa a urcat cu 20 la sută într-o singură zi. R. Moldova importă tot gazul și peste 70 la sută din electricitate. Dacă energia se scumpește, se scumpesc transportul, alimentele și tot ce ține de viața de zi cu zi.
Există însă și un unghi care merită privit cu atenție și care ar putea fi, paradoxal, o veste bună pentru Ucraina și implicit, pentru R. Moldova. De la începutul invaziei din 2022, Iranul a fost cel mai important furnizor de drone al Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei. Pentru Ucraina, aceasta este o fereastră de oportunitate reală.
Grigore Guzun, expert Watchdog în relațiile internaționale și securitate
Conflictul dintre Iran, Israel și Statele Unite este rezultatul unei acumulări de tensiuni strategice, ideologice și militare dezvoltate pe termen lung. Principalul factor declanșator rămâne programul nuclear iranian, perceput de Israel drept o amenințare existențială directă. Din această perspectivă, acțiunile Israelului se înscriu într-o logică a supraviețuirii și a descurajării strategice. O mare parte din petrolul iranian ajunge pe piața chineză, contribuind la accesul Chinei la resurse energetice relativ ieftine. În acest context, presiunea exercitată asupra Iranului poate fi interpretată și ca o încercare a Washingtonului de a limita fluxurile energetice iraniene către China, afectând indirect competitivitatea și stabilitatea economică a acesteia.
Pentru R. Moldova, primele efecte s-ar resimți în plan energetic, deoarece o escaladare în Orientul Mijlociu ar duce aproape inevitabil la creșterea prețurilor la resursele energetice, cel mai probabil, pentru o perioadă limitată, dar suficientă pentru a pune presiune pe economie și pe costul vieții.
În paralel, atenția politică și strategică a partenerilor occidentali s-ar putea muta parțial dinspre Ucraina către noul focar de criză, ceea ce ar oferi Rusiei mai mult spațiu de manevră. În acest context, riscurile pentru R. Moldova cresc, nu neapărat militar, ci prin intensificarea presiunilor hibride. Rusia ar putea exploata această fereastră pentru a testa mai mult reziliența instituțională a Chișinăului. Astfel, deși conflictul este geografic îndepărtat, efectele sale pot afecta direct securitatea, economia și stabilitatea R. Moldova.
