Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Analiză Deutsche Welle. Ce ar…

Analiză Deutsche Welle. Ce ar face ucrainienii în cazul unei invazii rusești

Foto: dw.com

Din cauza prezenței militare rusești masive la granița cu Ucraina, situația rămâne tensionată iar țările occidentale se străduiesc să convingă Kremlinul să dezamorseze conflictul. În acest timp, conducerea Ucrainei le transmite propriilor cetățeni că nu se așteaptă la o invazie rusească în viitorul apropiat, dar că amenințarea reprezentată de Rusia ar fi una reală, scrie Deutsche Welle.

Această impresie este împărtășită și de aproape jumătate din populația Ucrainei, potrivit unui sondaj de opinie efectuat în urmă cu câteva zile de Institutul Internațional pentru Sociologie din Kiev (KIIS). Studiul a arătat că 48,1% din ucrainieni cred că pericolul unei invazii rusești ar fi real. 39,1% nu cred că se va ajunge la o invazie iar 12,8% nu au nicio opinie în acest sens.

Potrivit institutului amintit, datele actualului sondaj sunt aproape identice cu cele ale unei cercetări similare de la jumătatea lui decembrie, când 49,2% din ucrainieni se temeau de o invazie iar 41,4% se declarau convinși că nu va exista așa ceva.

„Convingerea că Rusia nu va ataca se bazează pe mai multe motive: de la simpatia pentru Rusia, până la încrederea în capacitatea de reacție a Ucrainei și a comunității internaționale, care ar urma să împiedice un astfel de scenariu”, spune vicepreședintele centrului ucrainean de studii demoscopice Rasumkov, Mihailo Mișcenko, în dialog cu DW. El subliniază că persoanele care nu cred că va avea loc o invazie sunt preponderent cele care sunt de părere simultan că un astfel de rezultat ar urma să fie împiedicat de comunitatea internațională. Expertul mai spune că o parte din ucrainieni cred că demersurile Kremlinului ar fi doar o tentativă de șantaj.

Formarea de opinii prin intermediul rețelelor de socializare

Volodimir Paniotto, director general al KIIS, crede că opinia publică în Ucraina – ca și în alte părți – s-ar îndrepta rapid într-o anumită direcție, sub influența unor informații, s-ar consolida apoi, după care nu s-ar mai modifica semnificativ. Oamenii nu ar face altceva decât să caute și să aibă încredere în surse de informație care le confirmă doar varianta în care ei cred deja.

Cu albastru, trupele rusești la granița cu Ucraina Foto: DW

„În Ucraina, numărul celor care folosesc Internetul și rețelele de socializare a crescut în ultimii doi ani. Această tendință se intensifică în prezent. Are legătură cu faptul că rețelele de socializare sunt mijloace rapide de răspândire a informațiilor și că algoritmii lor fac în așa fel ca utilizatorii să primească mai ales informațiile care le convin”, explică sociologul pentru DW. De aceea, oamenii s-ar afla prinși într-un fel de „bulă informațională”. Lucru care le cimentează și mai tare convingerile, care cu greu mai pot fi apoi schimbate, arată Paniotto.

Opinia publică ucraineană poate fi influențată și de știrile, potrivit cărora anumite țări vestice și-ar fi evacuat deja personalul diplomatic și familiile lor din Ucraina. Unii ucrainieni ar privi aceste anunțuri ca pe niște măsuri concrete pe care țările respective le iau pentru a-și proteja cetățenii, alții doar ca pe niște măsuri de precauție, spune Mihailo Mișcenko. În acest context, numeroși ucrainieni postează în rețelele de socializare diverse recomandări – de exemplu despre ce ar trebui să conțină o „geantă de urgență” (în caz că e nevoie să-și părăsească rapid locuințele) sau cum ar trebui să te comporți corespunzător în caz de război.

Pregătiri pentru rezistență sau fugă

Volodimir Paniotto crede că știrile privind evacuările personalului străin ar putea exacerba teama de o invazie în rândul populației ucrainene – ceea ce nu înseamnă însă că s-ar pregăti în întregime de un atac. „Desigur că oamenii care consideră pericolul drept real se pregătesc mai serios decât cei care nu cred acest lucru”, spune expertul. Dar pregătirile efectuate depind și de posibilitățile fiecăruia. Potrivit lui Paniotto, unii ar pregăti o geantă cu care să poată fugi rapid, alții ar putea să facă rost de arme.

Un sondaj de opinie al KIIS din decembrie face lumină în acest sens: atunci sociologii au aflat că, în cazul unui atac rusesc, 33,3% dintre ucrainieni ar fi dispuși să-și apere țara cu arma în mână. 21,7 procente ar opune rezistență prin alte mijloace, cum ar fi prin proteste. 14,8% au răspuns că s-ar refugia într-o parte sigură a țării, iar 9,3 procente au afirmat că ar urma să fugă în străinătate. 18,6% din ucrainieni au spus că nu ar face nimic în cazul unei invazii rusești, în timp ce 12,1 procente nu știu ce vor face într-un astfel de scenariu.

Sursa: Deutsche Welle
Autor: Daria Nynko