Fabricile de textile din R. Moldova riscă să ajungă într-un colaps economic din cauza epidemiei de Covid-19. Solicitarea APIU către autorități
Fabricile de textile din Republica Moldova se confruntă cu deficiente bugetare serioase, urmare a efectelor negative ale epidemiei cu virusul COVID-19 apărute în lanț la nivel mondial și național, iar în lipsa unui sprijin real din partea statului, majoritatea companiilor din industria ușoară vor ajunge într-un colaps economic. Asta susține Asociația Patronală a Industriei Ușoare din Republica Moldova, care a remis un set de propuneri spre examinare în adresa Președinției, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova.
Astfel, Asociația Patronală a Industriei Ușoare din Republica Moldova a remis un set de propuneri spre examinare în adresa Președinției, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova.
1. Acordarea unor ajutoare de stat pentru taxele salariale pentru firmele aflate în dificultate din sectorul industriei ușoare prin crearea unui fond de stat special, prin accesarea asistenței financiare oferite din partea BERD-ului și a partenerilor de dezvoltare sau, utilizarea unor mijloace financiare din Fondul de rezervă a statului.
2. Scutirea de plată a tuturor taxelor aferente achitării concediilor angajaților pentru un termen de 3 luni, sau reeșalonarea impozitelor aferente plăților salariale pentru perioada de carantină;
3. Îndemnizația pentru fiecare zi liberă este de maximum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe economie pentru unul din părinți care este nevoit să stea acasă cu copiii pe parcursul perioadei de carantină.
4. Amânarea termenului de plată a impozitelor, minim 60 de zile din data declarării sau reeșalonarea plăților și a impozitului pe venit;
5. Amânarea la plată a creditelor bancare pentru persoane juridice afectate de criza pe un termen de 60 de zile.
6. Băncile ar trebui să ofere instrumente prin care clienții afectați de scăderea dramatică a vânzărilor să beneficieze de o reeșalonare a împrumuturilor, iar achitarea creditelor să înceapă peste o perioadă de timp. Astfel s-ar evita apariția unui nou vârf al insolvențelor, deoarece companiile nu vor avea de ales pentru a recurge la o astfel de operațiune.
7. Furnizorii majori de utilități – apa, gaze și telefonie mobilă – trebuie să ofere anumite instrumente facilitare prin care plățile să se efectueze pe perioade mai lungi de timp, în cazul în care un client (persoana juridică) realizează scăderea vânzărilor.
8. Agenții economici care reușesc să achite taxele și impozitele lunare la timp sau acei furnizori economici care fac angajări suplimentare sau atrag investiții străine în perioada de criză economică trebuie stimulați, acordându-le reduceri fiscale importante;
9. Companiile care nu vor concedia personalul trebuie să beneficieze de credite fiscale până plătesc ratele și impozitele de stat, care ar trebui calculate în această perioadă fără dobânzi și penalități.
10. Acordarea de împrumuturi pentru companiile care au fost incluse într-o listă a celor furnizori economici afectați cu dobânda zero pentru întreprinderile aflate în dificultate și garantate prin evaluările ODIMM;
11. Solicităm respectuos prelungirea termenului de depunere a declarațiilor pe venit și bilanțurilor contabile până la sfârșitul lunii aprilie.
12. Propunem crearea unei comisii consultative pe lângă Ministerul Economiei și Infrastructurii, a Ministerului de Finanțe și a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru din care să facă parte reprezentanții asociațiilor patronale, a celor de business și reprezentanții ministerelor de profil care să examineze și să demonstreze pierderile reale aduse economiei naționale, ceea ce ar servi drept bază pentru argumentarea propunerilor în termeni economici justificativi, sugerând conducerii Guvernului măsuri compensatorii adiționale privind redresarea economică a țării in situațiile de stare de urgență la nivel național.
13. Solicităm decretarea „stării de urgență naționale”, care ar putea fi utilizată de către producătorul autohton în favoarea sa, în relațiile contractuale cu companiile străine, față de care nu poate onora obligațiunile la timp, aplicând clauza de salvgardare din sistemul mondial de comerț.
