Principală  —  Ştiri  —  Economic   —   Expert: Anul 2022 va fi…

Expert: Anul 2022 va fi caracterizat printr-o stabilitate a leului moldovenesc, cu o ușoară tendință de depreciere

Foto: CNAS

Anul 2022 va fi caracterizat printr-o stabilitate a leului moldovenesc, cu o ușoară tendință de depreciere. Cel mai probabil, Banca Națională a Moldovei (BNM) va face intervenții prudente, care vor permite leului să meargă pe o linie a echilibrului. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă vineri, 28 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. 

Potrivit expertului, creditele de consum, care au crescut dramatic în 2021 și care au ajuns pe piața valutară și au creat un deficit de valută, se vor tempera în 2022. Șocul energetic va fi mai mic comparativ cu 2021. La fel și deficitul valutar. „Eu consider că leul moldovenesc în 2022 trebuie să aibă o atitudine de stabilitate, cu o ușoară depreciere. În 2021 a fost forțată menținerea leului prin intervenția a 305 milioane de dolari. Sper că în 2022 inflația va fi mai mică, ceea ce va permite leului să se ducă la o ușoară depreciere”, a spus expertul.

Economistul a afirmat că în Republica Moldova cursul valutar este format din cererea de valută, oferta de valută și intervenția băncii centrale pe piața valutară. În 2021, ca și în alți ani, BNM a intervenit activ pe piața valutară pentru a asigura aprecierea sau deprecierea leului moldovenesc, în dependență de tendințele de pe piață. Totodată, pentru a preveni deprecierea bruscă a leului, ceea ce ar fi provocat o inflație și mai mare, decât cea înregistrată, care a atins cota maximă pentru ultimii 18 ani. În opinia expertului, pe termen scurt, instrumentul de bază de stopare a inflației în Republica Moldova este cursul valutar. O inflație mare înseamnă prețuri șoc pentru populație, deoarece de cursul valutar depinde prețul mărfurilor de import, care domină în consumul moldovenilor. Când se depreciază, leul cresc prețurile, iar când se apreciază – prețurile scad. 

Analistul economic a menționat că în Republica Moldova jucătorul de bază pe piața valutară este populația, care întotdeauna are vânzări nete pozitive. Pe de altă parte sunt și agenții economici, care au nevoie de valută. Populația vinde valută, iar agenții economici – o procură. Totodată, populația pe de altă parte vinde valută, iar pe de altă parte – o procură. Diferența dintre ce vinde și ce procură populația reprezintă vânzările nete de valută, care intră pe piața valutară. În 2021 populația a vândut 4 miliarde de dolari, cu 600 de milioane mai mult decât în anul 2020. Volumul mare de vânzări de valută în 2021 parțial se datorează economiilor din 2020, provocate de consumul redus afectat de criza pandemică, în primul rând din contul neplecării peste hotare la odihnă și o parte din acești bani au intrat pe piața valutară. Vânzările masive de valută a fost unul din motivele creșterii puternice a importurilor, care au depășit 7 miliarde de dolari anul trecut.

Expertul a mai remarcat că populația anul trecut a vândut valută de 4 miliarde de dolari, în timp ce a cumpărat doar 1,6 miliarde de dolari, iar banii lăsați pe piața valutară au fost de aproape 2,4 miliarde de dolari. Totodată, în 2021 și cererea de valută din partea agenților economici a fost cu mult mai mare decât oferta. Dacă timp de 21 de ani a fost surplus de valută pe piață, cu excepția anilor de criză 2009, 2014 și 2020, în 2021 a fost o cerere excesivă de valută datorită consumului și creșterii bruște a prețurilor la resursele energetice din ultimul trimestru al anului 2021.

Publicitate
Publicitate

Veaceslav Ioniță a specificat că sunt câțiva factori care explică apariția deficitului de valută. În primul rând, anul trecut populația s-a împrumutat enorm de mult de la sectorul financiar, volumul creditelor contractate a crescut cu aproape 8 miliarde lei, din care jumătate o reprezintă creditele de consum, cea ce a generat cerere neacoperită cu producție. Astfel, în cea mai mare parte creditele de consum au generat creșterea importurilor și cerere de valută pe piața valutară. „Toți banii din credite au fugit pe piața valutară și s-au transformat în deficit de valută. BNM a fost nevoită să strângă acești lei și să dea din rezervele valutare. Un fenomen care deja îngrijorează BNM și din acest motiv a făcut intervenții pe piața monetară. BNM încearcă să descurajeze acest consum abundent, care creează perturbații pentru sistemul financiar și pe piața valutară”, a specificat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai spus că în 2021 cel mai mare efect asupra pieței valutare l-a avut creșterea prețurilor la produsele energetice, după ce Guvernul a alocat 1,6 miliarde de lei, care automat a intrat pe piața valutară, deoarece era nevoie de procurat valută pentru importul de gaze. La fel, și populația a fost nevoită să plătească un preț mai mare pentru resursele energetice, bani care tot au fost transformați în valută. 

Analistul economic a mai afirmat că acest decalaj dintre cerere și ofertă, a generat deficitul de valută de pe piața valutară, care în 2021 a atins 566 de milioane de dolari. Ultima dată a fost o situație asemănătoare în 2014, atunci când a avut loc jaful bancar, când decalajul a fost de 569 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2021 BNM a vândut 305 milioane de dolari, o sumă record în ultimii cinci ani, pentru a menține cursul valutar. Dacă nu se intervenea, urma să fie deprecierea semnificativă a leului și un nivel al inflației mult mai ridicat. 

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, de la independență și până în prezent, BNM a procurat de pe piața valutară circa 2 miliarde de dolari oferind în schimb lei pentru necesitățile cetățenilor și economiei. Această valoare a fost atinsă în 2013. După criza bancară din 2014, BNM a fost nevoită să vândă un miliard de dolari. Ulterior a recuperat până la 2 miliarde 350 de milioane de dolari. Anul trecut a vândut 300 de milioane de dolari. Însă rezervele valutare ale instituției practic nu au fost atinse, datorită suportului extern din partea Uniunii Europene și FMI. În 2021 rezervele valutare  au atins un volum record, de 4 miliarde 073 de milioane de dolari. După ce au făcut intervențiile anul trecut, pe fundalul temperării cursului valutar, rezervele BNM au scăzut la 3 miliarde 773 de milioane de dolari, iar până la sfârșitul anului s-a recuperat până la 3 miliarde 900 de milioane. 

Economistul a mai specificat că în 2021 leul moldovenesc s-a apreciat față de 5 valute de bază și s-a depreciat față de altele 5 valute de bază. Totodată, s-a întărit față de euro și s-a depreciat față de dolar. „Anul 2021 a fost un an, dintr-un șir de ani, când leul moldovenesc a manifestat o stabilitate de invidiat. Din 2018 și până în prezent, cursul valutar față de dolar a rămas neschimbat, de 17,2 lei pentru un dolar. Anul acesta avem o ușoară depreciere a leului față de dolar  – 17,83 lei. Pe de altă parte, Leul în acest an este cu aproape un leu mai puternic față de euro decât a fost anul trecut. Intervenția cu acuratețe a BNM pe piața valutară a dus la ceea că în 2021 a fost cel mai stabil curs al leului față de dolar din ultimii 15 ani”, a spus economistul.  

Însă evoluția pe parcursul anului a Cursul valutar, afirmă Veaceslav Ioniță, este un fenomen neplăcut pentru agricultori și care se repetă ani de an. Practic în fiecare primăvară leul are o tendință de depreciere, iar în toamnă – de apreciere. Primăvara, când agricultorii fac achiziții pentru startul lucrărilor agricole, leul se depreciază și ei sunt nevoiți să cumpere cu 3% mai scump îngrășăminte, combustibil și alte inputuri. Situație care le aduce pierderi financiare de sute de milioane de lei anual. Toamna, de obicei, fenomenul are loc invers. Leul se apreciază și aceștia sunt nevoiți să-și vândă marfa cu 3% mai ieftin, doar datorită cursului valutar. „BNM trebuie să fie foarte atentă la acest aspect, deoarece politica ei valutară creează o senzație că joaca în favoarea cuiva și categoric în defavoarea cuiva”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru 2022 expertul anticipează o stabilizare a cererii și a ofertei pe piața valutară. Astfel, deficitul posibil de valută va fi incomparabil mai mic decât în 2021, ceea ce va scădea din necesitatea BNM de a interveni. Cursul valutar față de dolar și euro va continua să fie stabil cu o ușoară tendință de depreciere.

Publicitate
Publicitate