Șomajul în rândul tinerilor din R. Moldova rămâne ridicat. Iată ce surse principale de venit au aceștia

În R. Moldova, tinerii reprezintă peste un sfert (25,8%) din populația țării sau mai exact 670,9 de mii, iar rata șomajului printre tineri a fost mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel de țară, conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS).

Statistica arată că, în perioada 2018-2022, populaţia cu vârsta de 14-19 ani a scăzut cu 5,2 mii de persoane (sau cu 3,0%), iar ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor cu vârsta 14-34 ani s-a majorat de la 22,1% la 1 ianuarie 2018, până la 25,0% la 1 ianuarie 2022. Numărul persoanelor în vârstă de 20-24 ani a scăzut cu 45,5 mii de persoane (sau cu 26%), iar numărul tinerilor cu vârsta de 30-34 de ani s-a diminuat cu 20 de mii.

Rata șomajului la tineri este mai înaltă față de media pe țară

Rata șomajului printre tineri a fost mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel de țară. Astfel, în anul 2021 rata șomajului conform definiției BIM la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani a fost de 4,1%, la tinerii în vârstă de 15-24 ani respectiv 9,2% și la tinerii în vârstă de 15-29 ani – 5,7%, în timp ce media pe țară a constituit 3,2%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 21,1% din totalul șomerilor de 15-34 ani.

Printre tinerii șomeri în vârstă de 15-34 ani circa două treimi erau bărbați (69,1%) și mai mult de jumătate din mediul urban (52,8%).

Un nivel de instruire scăzut și mediu determină o rată a șomajului mai mare

În funcție de nivelul de instruire absolvit, rata șomajului a înregistrat valori mai ridicate în rândul tinerilor cu nivel de instruire mediu – 5,2%, urmați de tinerii șomeri cu nivel scăzut – 4,2% și cei cu nivel de instruire superior – 2,8%.

Doi din cinci tineri în afara forței de muncă sunt elevi sau studenți și fiecare al 4-lea este persoană care îngrijește de familie

Circa două treimi (61,0%) din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani erau inactivi din punct de vedere economic. În rândul acestora au predominat elevii și studenții (42,4%). În afară de elevi și studenți, o categorie importantă au format-o persoanele care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (25,0%). Majoritatea persoanelor casnice au format-o femeile (98,4%).

Altă categorie din rândul inactivilor au format-o persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (10,1%), ponderea celor din urmă fiind în descreștere față de 2020 (respectiv 11,5%).

Sursele principale de venit ale tinerilor sunt mijloacele financiare din partea părinților și salariul

Principalele surse de venit ale tinerilor (14-34 ani) au fost mijloacele financiare din partea părinților/întreținere (33,2%) și din activitatea salarială (32,1%), fiind urmate de prestațiile sociale (9,9%), activitatea individuală agricolă (7,2%) și transferurile din afara țării (6,3%).

Sursele de venit variază semnificativ în funcție de grupul de vârstă al tinerilor. Astfel, pe măsura înaintării în vârstă, veniturile din partea părinților/întreținere au scăzut de la 74,6% pentru tinerii de 14-19 ani până la 4,3% pentru tinerii în vârstă de 30-34 ani pentru care mai importante au devenit plățile salariale (55,4%).