Sinteza presei internaționale: Națiunile, în cele din urmă, se construiesc în baza poveștilor, iar istoriile despre curajul ucrainenilor dau hotărâre întregii lumi
În cea de-a 7 zi de când Rusia a atacat Ucraina, publicația The Economist ne avertizează despre impactul pe care îl are mașina de propagandă a președintelui Putin. Referindu-se la războiul Rusiei în Ucraina ca la o “operațiune militară de eliberare a fraților ucraineni”, presa afiliată Kremlinului depune eforturi să țină realitatea la distanță pentru publicul său. Conform autorilor, știri despre sancțiunile Occidentului, prăbușirea rublei și dublarea ratei dobânzilor sunt menționate doar în treacăt.
- Acest document este realizat de Fundația Noroc Olanda și oferit partenerilor din mass-media din țară
În analiza sa pentru London School of Economics, cercetătoarea Dorina Baltag scrie că deși Putin oficial spune că nu preconizează ocuparea militară a Ucrainei, doar dezarmarea acesteia și înlăturarea liderilor, Putin vizează aplicarea unei metode care a aplicat-o în regiunile separatiste – crearea unor miliții locale, care vor căpăta o formă politică susținută de Rusia. „Mișcarea de flancare” din cele mai slabe puncte ale Ucrainei – granița de nord cu Belarus și în sudul Crimeei, dacă efectuată cu succes, ar oferi Rusiei opțiunea de a controla estul Ucrainei, inclusiv litoralul său, reducând vestul Ucrainei la un stat vasal.
În interviul jurnalistului ucrainean Dmitri Gordon cu miliardarul rus Serghei Pugaciov, proprietarul Mezhprombank, investitor internațional, persoană publică și politician, care în trecut a fost unul dintre cei mai apropiați prieteni ai lui Putin, s-a povestit traiectoria Președintului Putin, care ar putea explica ceea ce se întâmplă astăzi. Putin a ajuns la putere pe fonul bombardamentelor asupra caselor din Rusia și nu a lozincilor politice, nu aruncând în aer „naziștii”, ci aruncând în aer civilii țării sale. Multe din operațiunile ce se petreceau acolo erau operațiuni speciale de a ridica ratingul lui, de fapt – de exemplu Nord-Ost din 2002 (criza ostaticilor teatrului din Moscova). De asemenea, Pugaciov reamintește că relațiile lui Putin
cu armata sa au fost întotdeauna tensionate și că, venind la putere, el îl numește ministru al Apărării pe Serghei Ivanov, un om corupt din FSB. În general, în cercul oamenilor apropiați a lui Putin nimeni nu a servit în armată, iar în cei 20 de ani de guvernare a lui Putin, armata a degradat, a fost demoralizată și jefuită. Părerea lui Pugaciov este că „capturarea Ucrainei a fost sufocată, s-a făcut deja ce era mai rău, iar generalii nu sunt pregătiți să declanșeze un război nuclear”.
Între timp, celebrul autor Yuval Noah Harari și-a exprimat opinia despre rezoluția războiului în publicația britanică The Guardian. Conform acestuia, indiferent de rezultatele bătăliilor, Putin a pierdut deja războiul. Asta se explică prin faptul că invazia lui în Ucraina, precum și visul de a reconstrui imperiul rusesc s-a bazat întotdeauna pe minciuna că Ucraina nu este o națiune adevărată și că locuitorii din Kiev, Harkov și Lviv tânjesc după dominația Moscovei. Harari argumentează că pariul lui Putin de a cuceri Ucraina fără mare rezistență a eșuat, fiecare tanc rusesc distrus sporind forța și unitatea luptătorilor ucraineni. Conform autorului, națiunile, în cele din urmă, se construiesc în baza poveștilor, iar poveștile despre curajul ucrainean dau hotărâre nu doar ucrainenilor, ci și întregii lumi.
Agenția de presă New York Times informează despre impactul uman pe care îl are războiul. Conform Agenției ONU, se estimează că jumătate de milion de refugiați au părăsit Ucraina de la începutul invaziei Rusiei. Jumătate din ei au trecut granița de Vest a Ucrainei spre Polonia, iar alții au plecat în Moldova, Ungaria, România și Slovacia. Conform articolului, pentru mulți din refugiați țările de frontieră nu sunt destinațiile finale, ci o primă oprire în călătoria acestora. Publicația informează că fluxul curent de refugiați este cel mai mare din interiorul Europei de la războaiele din Balcani din anii 1990. Cu toate astea, mulți rezidenți ai Ucrainei nu pot părăsi țara, precum 15,000 de Indieni care au rămas blocați încă de la începutul conflictului, dar și mii de cetățeni din țări africane, mulți dintre ei studenți la universități din Ucraina. ONU anticipează până la 4 milioane de refugiați din Ucraina în următoarele săptămâni.
Proteste împotriva războiului au loc în 51 de orașe din Rusia, în pofida faptului că aproximativ 6,000 de persoane au fost arestate ca urmare a participării la demonstrații. Prin urmare, mulți protestează online, utilizând hashtag-ul #нетвойне (nu războiului), numărul postărilor depășind 330,000, după cum explică presa. În timp ce, după cum arătă datele the Economist, realitatățile continuă să fie reflectate în spațiul informațional, generând valuri de rezistență civilă, the Independent anunță că ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat că un al treilea război mondial va fi „nuclear și distructiv”.
Lavrov a spus că Rusia, care a lansat ceea ce numește o operațiune militară specială împotriva Ucrainei săptămâna trecută, s-ar confrunta cu un „pericol real” dacă Kievul ar dobândi arme nucleare. În același timp, POLITICO traduce mesajul Twitter a lui Alexei Navalny, liderul încarcerat al opoziției ruse, avocat și activist anticorupție. El le-a cerut rușilor din țară și din străinătate să organizeze în mod regulat proteste împotriva războiului din Ucraina. „Nu pot, nu vreau și nu voi rămâne tăcut urmărind cum prostiile pseudo-istorice despre evenimentele de acum 100 de ani au devenit o scuză pentru ruși pentru a ucide ucraineni și pentru ucrainenii să omoare ruși, în timp ce se apără”, a spus astăzi pe Twitter. De asemenea, el a atras atenția asupra miilor de ruși care au fost închiși în ultimele zile doar pentru că au protestat împotriva războiului, adăugând că închisoarea ar fi un preț demn de plătit în lupta împotriva războiului. „Dacă pentru a opri războiul trebuie să umplem închisorile și dubițele cu noi înșine, vom umple închisorile și dubițele cu noi înșine”, a spus el.
