„Rezultatele PISA nu sunt un motiv de panică, ci o ocazie de a vedea unde trebuie schimbate accentele”. Lecția Estoniei, rolul profesorilor și nevoia de curaj în educație

Rezultatele PISA, care demonstrează că în 2025 elevii au fost mai buni la știință, dar mai slabi la matematică și lectură, nu sunt un verdict asupra calității studiilor din R. Moldova. Sunt, mai degrabă, un semnal despre felul în care elevii reușesc să folosească în viața reală ceea ce învață la școală. Așa consideră Ana Costaș, conferențiară universitară la Universitatea Tehnică a Moldovei, coordonatoarea grupului de experți în evaluarea și dezvoltarea curriculumului la matematică și expertă-evaluatoare în cadrul PISA.

PISA – Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (Programme for International Student Assessment) este cea mai amplă evaluare educațională la nivel internațional, un studiu comparativ inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)  pentru a măsura competențele elevilor de 15 ani în trei domenii: științe, lectură și  matematică, obținute pe parcursul anilor de școală. Totodată, este evaluată capacitatea elevilor de a transfera cunoștințele în situații de viață, pentru rezolvarea unor probleme reale. 

„PISA e un exercițiu important, dar nu cel mai important. El ne arată dacă cele învățate pot fi aplicate în viață”, spune Ana Costaș, precizând că rezultatele ar trebui privite fără dramatizare. O eventuală scădere la matematică nu înseamnă că elevii noștri „nu cunosc matematica”. Evaluarea PISA măsoară altceva: cât de bine copiii înțeleg conceptele și le pot folosi în situații care nu seamănă neapărat cu cele rezolvate în clasă. Iată aici, spune experta, „școala are nevoie de o schimbare de accente”.

Nu mai este suficient să rezolvi exercițiul corect

Matematica nu trebuie scoasă din școală și nici simplificată în conținut. Dimpotrivă, Ana Costaș spune că e nevoie de o „cultură matematică solidă”, care însă nu se construiește prin memorarea unor formule și rezolvarea mecanică a unor exerciții. Într-o lume în care apar permanent tehnologii noi, copilul trebuie să poată înțelege ceea ce învață și să aplice matematica în diverse contexte. Mai mult: matematica poate contribui la formarea unui mod de gândire logic și critic. 

Una dintre dificultățile despre care am discutat cu Ana Costaș este diferența dintre un exercițiu standard și o problemă care presupune aplicarea matematicii. Prima poate avea o schemă: elevul recunoaște tipul problemei și aplică algoritmul. În cea de-a doua, trebuie să înțeleagă situația, să decidă ce instrument matematic e potrivit și să-l folosească. 

Lecția Estoniei, țara europeană poziționată în 2025 cel mai sus în clasamentul PISA, este, în opinia sa, schimbarea accentelor: mai multă înțelegere, mai multă aplicabilitate și o construcție graduală a cunoștințelor.

Lecția Estoniei: altfel de matematică

În viziunea Anei Costaș, explicația succesului estonian nu poate fi redusă la un manual bun. Țările baltice au pornit, într-o anumită măsură, dintr-un spațiu educațional similar cu cel al R. Moldova. Au existat chiar și manuale comune în trecut. Diferența, consideră ea, a apărut atunci când Estonia și-a stabilit mai clar direcția pe care urma să pășească. 

„Ei au fost clar determinați încă în anii ’90 ce vor să facă”, spune Costaș.

În matematică este important modul în care sunt introduse conceptele. Unele dintre ele apar încă în clasele primare și nu prin definiții complicate și formalizare excesivă. Copiii sunt lăsați mai întâi să descopere, să înțeleagă intuitiv.

Profesoara își amintește că a fost surprinsă să vadă concepte serioase abordate în școlile estoniene încă în clasele primare. Compasul, de exemplu, este utilizat foarte devreme ca instrument geometric. Copiii construiesc figuri și se familiarizează cu instrumentul anticipând studiile teoretice. La fel, graficele și diagramele apar devreme. Elevii pot vedea, de exemplu, o diagramă care arată distanța la care s-a ridicat un avion într-un anumit moment.

Unele lucruri pe care elevii din R. Moldova le cunosc mai târziu sunt introduse în Estonia la nivel intuitiv, inclusiv concepte precum valorile negative sunt abordate în contexte simple. Un copil poate înțelege ce înseamnă o temperatură de minus trei grade înainte de a studia numerele negative. Ideea este ca formalizarea să vină după ce copilul a avut ocazia să înțeleagă conceptul. „Matematica nu trebuie să fie mai ușoară, dar mai relevantă”, spune Costaș.

Când matematica devine parte din viața reală

Ideea care revine în discuția despre Estonia este aplicabilitatea. După ce un copil învață un concept matematic, trebuie să poată răspunde și la o întrebare simplă: unde îl folosesc? Profesoara Costaș recunoaște că această abordare e mai dificilă. Este mai ușor să rezolvi un exercițiu standard decât o problemă în care trebuie să identifici singur instrumentul matematic necesar.

În sistemul estonian aceste lucruri sunt construite gradual, de la clasele mici la cele mari. Matematica nu dispare și nu devine superficială. Ea rămâne consistentă, dar este prezentată într-un mod care îi permite copilului să înțeleagă de ce și unde este folosită. Potrivit profesoarei, problema trebuie privită prin prisma faptului că gimnaziul este o treaptă obligatorie. „Când vorbim despre o treaptă obligatorie, trebuie să ne gândim la toți copiii acestei țări”, spune ea, punctând că întrebarea esențială ar trebui să fie cu ce bagaj de cunoștințe și abilități pleacă la 15 ani un copil din gimnaziu. Liceul constituie o alegere, dar gimnaziul trebuie să ofere o bază accesibilă tuturor.

Curriculumul nu poate funcționa singur

Pentru R. Moldova, una dintre mizele următoarei perioade este reforma curriculumului la matematică, programată pentru implementare în 2027. Ana Costaș insistă însă că un curriculum nou, scris pe hârtie, nu este suficient. „Curriculum este un instrument care, din când în când, trebuie renovat. Renovarea nu înseamnă doar schimbarea documentului curricular. Trebuie să existe o legătură între curriculum, manual și pregătirea profesorilor”, spune ea, amintind că în trecut au existat situații în care curriculumul și manualul erau implementate incoerent. Curriculumul venea la clasă, iar manualul rămânea în urmă. 

În prezent, miza este ca noul curriculum la matematică să vină concomitent cu manualele. „Marea miză e ca implementarea curriculumului din 2027 să meargă la pachet cu manualul.”

Manualele estoniene oferă un model care, în opinia expertei, poate fi adaptat și adus pe masa elevului și a profesorului din R. Moldova. Dar manualul, oricât de bun ar fi, nu poate face singur reforma.

Profesorul – piesa care leagă curriculumul de copil

Costaș spune că vorbește cu mulți profesori din R. Moldova și că sunt profesori foarte buni, pasionați de meseria lor și de copii. Există, desigur, și probleme, așa cum se întâmplă în orice sistem. Una dintre principalele nevoi este lipsa curajului de a schimba lucrurile.

Noul curriculum va presupune că unele concepte vor fi predate mai târziu, iar altele vor fi  scoase din gimnaziu pentru a fi studiate la liceu. E de așteptat ca asemenea modificări să provoace rezerve în rândul unor profesori, iar aici e nevoie de încredere.

Formarea profesorilor devine una dintre condițiile esențiale ale reformei. Ministerul, spune ea, este deschis pentru pregătirea profesorilor în contextul noilor manuale, iar schimbarea nu poate fi impusă doar printr-un document. Profesorii trebuie să înțeleagă noile instrumente și să aibă curajul să le folosească, susține Costaș.

Ce arată Estonia despre cultura școlii

Experiența estoniană nu ține doar de matematică sau curriculum. Când a vizitat Estonia, Ana Costaș a fost impresionată de atitudinea față de schimbare. Când a întrebat o directoare cum vede evaluarea elevilor la calculator și eventualele limite ale acesteia, răspunsul a fost, în esență, că progresul nu poate fi ignorat. „Noi nu putem rămâne în urmă. Trebuie să sprijinim progresele.”

Ana Costaș mai spune că în Estonia a sesizat că schimbarea e făcută pentru copii și pentru societate, nu împotriva profesorilor sau a părinților. Și sistemul de evaluare este gândit mai degrabă pentru a arăta unde are nevoie elevul de ajutor decât doar pentru a-i da o notă. Părinții primesc informații despre rezultatele copiilor, dar și despre punctele vulnerabile ale acestora: la ce teme au probleme, unde trebuie să insiste și ce trebuie îmbunătățit. „Este o societate consolidată”, spune Costaș.

PISA vede și școlile din sate

Experiența sa de evaluatoare PISA i-a permis să vadă și un alt nivel al sistemului. În calitate de codificatoare și evaluatoare, ea analizează modul în care elevii rezolvă sarcinile și atribuie coduri în funcție de răspunsurile lor. Astfel pot fi observate nu doar rezultatele finale, ci și anumite dificultăți. „R. Moldova nu înseamnă doar liceele și școlile din orașe. Sunt și școlile din sate, inclusiv cele îndepărtate, unde sunt mai puțini copii și unde profesorul de matematică poate să nu aibă aceleași oportunități de sprijin și dezvoltare profesională”, spune Ana Costaș. 

Dacă ar putea schimba un singur lucru în școlile rurale, ar începe cu profesorii. Ar crea întâlniri de lucru între profesorii din sate și cei mai buni profesori din orașe, în cadrul cărora  aceștia să poată învăța unii de la alții.

„Aș consolida societatea profesorilor”, spune ea, accentuând că această colaborare ar trebui să fie una directă, „pe viu”, în care profesorii să aibă deschiderea de a-și împărtăși experiența și de a învăța unii de la alții, or, un profesor care se simte sigur pe cunoștințele sale poate transmite mai mult conținut elevilor.

Iar pentru copiii din sate ar putea fi create, în timp, rețele de activități, exerciții și concursuri care să le trezească interesul, deoarece matematica, spune Costaș, începe de la ceva foarte simplu: curiozitatea. 

Cum folosesc elevii oportunitățile pe care le au? Copiii din mediul urban au, evident, niște avantaje. Dar și copiii din sate nu sunt lipsiți mereu de resurse. În multe cazuri, spune ea, există timp, există școli echipate și acces la informație. Astfel, mai degrabă, problema e una de mentalitate și motivație. În opinia Anei Costaș, profesorii și părinții trebuie să lucreze împreună pentru a-i motiva pe copii. E nevoie de exigență și de înțelegerea faptului că astăzi elevii sunt diferiți de cei din trecut. Vremurile s-au schimbat, iar simpla așteptare ca elevul să muncească la fel cum munceau generațiile anterioare nu mai este suficientă.

„Să nu ne temem”

Din discuția despre PISA, curriculum, manuale și Estonia desprindem o problemă mai largă: cât de pregătită e societatea să accepte schimbarea în educație. Potrivit Anei Costaș, soluția nu ar fi să copiem, pur și simplu, experiența Estoniei. Nici manualele estoniene nu pot fi transferate mecanic, fără a fi adaptate. Totuși, există lucruri care pot fi învățate: consecvența, construcția graduală a cunoștințelor, accentul pe aplicabilitate, sprijinirea profesorilor și implicarea părinților. Pentru toate acestea e nevoie de curaj și de încredere. „Cred că ar trebui să nu ne temem.”

Matematica va rămâne matematică. „Nu despre eliminarea ei din școală este vorba, ci despre felul în care ajunge ea la copil. Rezultatele PISA nu sunt un motiv de panică, ci o ocazie de a vedea unde trebuie schimbate accentele, astfel încât un elev să nu știe doar să rezolve o problemă, ci să înțeleagă de ce o rezolvă, unde îi va prinde bine și cum poate folosi ceea ce a învățat”, spune Ana Costaș. Ea crede că dacă reforma din 2027 va reuși să lege curriculumul, manualul și profesorul într-un singur proces, atunci R. Moldova ar putea face un pas important înainte. „Tare sper că vom reuși.”

R. Moldova a obținut un rezultat bun în domeniul inovativ „învățarea în lumea digitală”,  inclus în ediția PISA 2025. Elevii au acumulat 452 de puncte, un rezultat mai mare decât cel înregistrat de mai multe țări, printre care România, Bulgaria și Georgia.

Componenta-cheie a domeniului „învățarea în lumea digitală” este rezolvarea computațională a problemelor, elevii fiind evaluați în utilizarea instrumentelor digitale pentru explorarea informațiilor, testarea soluțiilor și rezolvarea problemelor. 

La PISA 2025 au participat 6600 de elevi de 15 ani din R. Moldova. Aceștia au susținut probe la științe, lectură, matematică și învățarea în lumea digitală. La nivel global au participat elevi din 91 de țări.