Procesele SLAPP, explicate: cum aplică Republica Moldova directiva europeană anti-SLAPP
Un jurnalist sau un activist civic poate fi dat în judecată doar pentru a fi redus la tăcere. Aceste acțiuni juridice abuzive sunt cunoscute generic drept SLAPP – procese strategice intentate împotriva participării publice. Scopul lor nu este obținerea unei hotărâri favorabile, ci intimidarea și epuizarea jurnaliștilor și activiștilor care abordează subiecte de interes public. Astfel de practici sunt tot mai frecvente în mai multe țări.
Directiva UE anti-SLAPP
În 2024, Uniunea Europeană a adoptat o directivă anti-SLAPP, care obligă statele să protejeze victimele acestor abuzuri și să prevină utilizarea justiției ca instrument de presiune. Printre măsurile prevăzute se numără obligarea reclamanților să achite cheltuielile de judecată și, după caz, despăgubiri pentru prejudiciile cauzate.
Scopul Directivei este „de a elimina obstacolele din calea bunei desfășurări a procedurilor civile, oferind în același timp protecție persoanelor fizice și juridice implicate în acțiuni de mobilizare publică în chestiuni de interes public, inclusiv jurnaliști, editori, organizații mass-media, avertizori de integritate și apărători ai drepturilor omului, precum și organizații ale societății civile, ONG-uri, sindicate, artiști, cercetători și cadre universitare, împotriva procedurilor judiciare inițiate împotriva lor pentru a-i descuraja să participe la acțiuni de mobilizare publică”.
UE cere statelor membre să introducă reguli stricte care să protejeze persoanele vizate de procese abuzive, astfel încât instanțele să poată respinge cât mai devreme cererile vădit neîntemeiate. În plus, cei care inițiază astfel de acțiuni pot fi obligați să plătească cheltuielile de judecată ale pârâtului (inclusiv, de regulă, costurile de avocat) și, după caz, să suporte sancțiuni ori despăgubiri pentru prejudiciile produse.
Directiva trebuie să fie transpusă de către statele UE până în mai 2026.
Cum încearcă Moldova să aplice directiva
Actualmente, proiectul de lege care urmărește să introducă în legislația Republicii Moldova mecanisme de protecție anti – SLAPP, elaborat de Ministerul Justiției, a fost transmis spre avizare pe 7 aprilie 2026, termenul limită fiind data de 30 aprilie 2026.
Potrivit autorilor proiectului de lege, adoptarea noilor reglementări este necesară în contextul creșterii îngrijorătoare a fenomenului cunoscut sub denumirea de SLAPP (acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice), prin care jurnaliștii, activiștii, organizațiile civice, apărătorii drepturilor omului sunt atrași în procese de judecată costisitoare și de durată, de regulă, de persoane influente, politicieni sau companii, nu pentru a obține câștig de cauză în instanță, ci pentru a intimida și a epuiza financiar și psihologic persoanele care se implică în dezbateri de interes public.
Spre deosebire de litigiile civile legitime, procesele SLAPP se caracterizează printr-un dezechilibru major de putere și resurse între reclamant și pârât. Costurile ridicate, durata îndelungată și complexitatea procedurilor sunt utilizate ca instrumente de presiune. Efectele nu se limitează doar la persoanele vizate direct, ci generează un „efect de descurajare” la nivelul întregii societăți, favorizând autocenzura și afectând transparența și pluralismul.
În prezent, legislația Republicii Moldova nu oferă instrumente suficiente pentru a combate eficient acest tip de litigii, întrucât acțiunile sunt examinate după regulile generale, care presupun buna-credință a reclamantului. Mecanismele existente intervin, de regulă, abia la finalul procesului, ceea ce le face ineficiente în cazurile SLAPP.
Ce prevede proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției
Proiectul de lege propune instituirea unor mecanisme speciale, derogatorii de la dreptul comun, care să permită instanțelor respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate, aplicarea cauțiunilor și sancționarea abuzurilor. De asemenea, sunt prevăzute remedii pentru victime, inclusiv recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată și aplicarea de amenzi disuasive.
Inițiativa introduce, pentru prima dată, definiții clare pentru concepte precum „mobilizare publică” și „proceduri judiciare abuzive împotriva mobilizării publice”. Mobilizarea publică este definită ca „efectuarea oricărei declarații sau desfășurarea oricărei activități de către persoane fizice sau juridice, în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și de informare, a libertății artelor și științelor sau a libertății de întrunire și de asociere, precum și acțiunile pregătitoare, de sprijinire sau de asistență direct legate de acestea, și care privește o chestiune de interes public”.
Mecanism-cheie: respingerea rapidă a cererilor abuzive
Proiectul introduce un mecanism de „respingere rapidă” a cererilor vădit neîntemeiate, care trebuie să fie unul din principalele mecanisme de apărare anti-SLAPP în cadrul procedurilor judiciare abuzive împotriva mobilizării publice.
Astfel, pârâtul va putea solicita instanței, până la începerea dezbaterilor judiciare în primă instanță, respingerea rapidă a cererii de chemare în judecată sau a cererii reconvenționale ca vădit neîntemeiată. Alegerea acestui moment procesual este determinată de faptul că în faza pregătirii cauzei pentru dezbateri judiciare se realizează prezentarea tuturor probelor, precum și constatarea circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea cauzei.
Termene: când va intra în vigoare
În contextul statutului Republicii Moldova de țară candidată la aderarea la UE, transpunerea acestei directive trebuie făcută până în decembrie 2027.
