Ucraina are preşedinte. Mai vrea şi pace
Ucraina are, din 26 mai, un nou preşedinte. Miliardarul Piotr Poroşenko a fost declarat câştigătorul cursei la anticipatele prezidenţiale din 25 mai, într-o competiţie strânsă cu alţi 20 de candidaţi. Deşi alegerile s-au încheiat, până la pace mai este. Ucraina rămâne în criză, starea de război civil pe interior şi cea de război politic cu Moscova nu au fost depăşite. Ce va fi, urmează să vedem.
Deocamdată, părerile în jurul noului preşedinte rămân împărţite. În timp ce unii îl consideră un apropiat al lui Putin (graţie cărui fapt ar şi fi câştigat din primul tur), alţii îl tratează ca pe un personaj incomod Kremlinului şi un mare militant pro-european. Care este Poroşenko cel adevărat, urmează să vedem. Cel puţin, noul lider ucrainean nu a ascuns de presă că se cunoaşte cu V. Putin („мы с Путиным знаем друг друга”), tot la fel cum nu a ascuns şi faptul că, deşi este pentru negocieri cu Moscova, nu va face cedări acolo unde nu există loc pentru cedări. „Există trei probleme care nu au ce căuta pe agenda discuţiilor cu Rusia… Una ar fi Crimeea, a doua – federalizarea şi cea de-a treia – integrarea europeană a Ucrainei. Crimeea este a Ucrainei, iar federalizarea şi integrarea europeană nu sunt treaba Rusiei”, spune Poroşenko. Rusia, care s-a opus acestor alegeri, rămâne rezervată şi astăzi faţă de ele. Dacă Obama a reacţionat primul şi l-a felicitat pe Poroşenko, Putin nu a făcut-o nici până în ajun. Cu două zile înainte de alegeri, Putin îi promitea Angelei Merkel că va respecta alegerea poporului ucrainean, dar că alegerea unui nou preşedinte nu va aduce mai multă stabilitate Ucrainei. Primul oficial rus care a reacţionat la alegerile din Ucraina a fost ministrul de Externe, S. Lavrov. „Moscova este gata pentru discuţii cu Kievul şi, personal, cu Piotr Poroşenko”, dar „fără participarea UE şi SUA în calitate de mediatori” (după cum o cere Acordul din aprilie, de la Geneva). Totodată, „Poroşenko să nu aştepte telegramă de la Moscova”, ceea ce, în limbaj diplomatic, înseamnă că iniţiativa trebuie să aparţină Kievului. O zi mai târziu, Poroşenko a fost felicitat de Patriarhul Rusiei, Kirill. „Avem încredere că puterile care se află în mâinile tale vor servi pentru binele estului, vestului, nordului şi sudului Ucrainei. Sper că asta va opri vărsarea de sânge şi că nimeni nu va fi asuprit sau umilit”, a scris Patriarhul pe site-ul Patriarhiei. Lucrurile se întâmplau după ce, luni, 26 mai, Kievul a relansat operaţiunile antitero în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, care s-au soldat cu sute de morţi şi de răniţi. Putin a cerut Kievului să oprească „acţiunile militare” şi „să înceapă dialogul cu reprezentanţii regiunilor”, Poroşenko a promis şi a cerut insurgenţilor să depună armele, iar vicepremierul ucrainean, V. Iarema, potrivit UNIAN, a ameninţat că „trupele vor rămâne în acţiune până nu va fi ucis ultimul terorist”. Confruntările continuă. Tensiunile cresc. Liderul autoproclamatei „republici populare Doneţk” i-a cerut ajutor lui Putin şi poporului rus. „Suntem în pragul unei catastrofe umanitare. Facem apel să fim ajutaţi”. Potrivit Regnum.ru, în mai multe regiuni din Rusia a pornit crearea „detaşamentelor populare de ajutor pentru Novorossia”, iar la graniţa cu Ucraina, scrie presa ucraineană, Rusia se reconcentrează militar. În situaţia care s-a creat, Ucraina şi-a anunţat retragerea din CSI, Externele au primit indicaţia să întroducă regim de vize cu Rusia, iar armata a fost adusă în stare de alertă maximă de luptă.
P.G.
