[sondaj] Motto electoral: Să trăiască legiuitorii ca alegătorii!
R. Moldova, cu sau fără imunitate parlamentară?
Olga Nicolenco, comentator politic
În peste 20 de ani de independenţă, aleşii noştri nu au ştiut să aprecieze la justa valoare această virtute legală, transformând-o într-un paravan pentru propriile maşinării, furturi, delapidări, favoruri, corupţie, trafic de influenţă… Sunt categoric împotriva imunităţii parlamentare. Uitaţi-vă pe listele electorale pentru 30 noiembrie: componenţa viitorului legislativ se va repeta în proporţie de 70-80%. Deci, nu ne putem aştepta la un aflux de mentalitate parlamentară modernă, neuzată şi onestă, care nu aleargă după imunitate. Din păcate, viitorul legislativ va continua să se bucure de un drept încă nemeritat, pentru că nu va avea curajul să-l abroge, chiar dacă exemplul Ucrainei ar fi de urmat şi pentru R. Moldova.
Valentin Krîlov, politician
Faptul că anumiţi deputaţi au şi pot avea probleme cu legea nu înseamnă că e de vină imunitatea parlamentară. Anularea imunităţii parlamentare ar fi o mare greşeală. O spun ca fost deputat. Imunitatea i se acordă deputatului pentru a-şi putea exercita liber mandatul – acest lucru se referă mai ales la deputaţii din opoziţie, care, în lipsa imunităţii, pot fi constrânşi să facă tot felul de jocuri ori să voteze împotriva voinţei şi convingerilor electoratului lor… Dacă un deputat a intrat în conflict cu legea, există procedură legală, prin care acesta poate fi cercetat şi chiar judecat. Trebuie aplicată procedura legală, şi nu anulată imunitatea. Lichidarea imunităţii parlamentare înseamnă lichidarea opoziţiei parlamentare.
Natalia Moloşag, avocat
Despre imunitatea parlamentară în R. Moldova – să fie sau nu – se discută de mult şi în contradictoriu. Şi asta, pentru că a fost compromisă şi au compromis-o tot cei care beneficiază de ea. Imunitatea s-a transformat într-un fel de umbrelă pentru lumea certată cu legea. Uitaţi-vă pe listele electorale: câtă lume implicată în tot felul de abuzuri şi scandaluri de corupţie – pe liste de partid. Fug de lege. Da, există procedura de retragere a imunităţii în cazul în care deputaţii ajung pe mâna anchetei, dar cine să-i lipsească de imunitate, dacă ei au protecţia partidelor, iar unii chiar şi a Procuraturii? Fără imunitate parlamentară, am avea un Parlament mult mai curat.
Andrei Covrig, Asociaţia Drept Umanitar
Decizia lui Poroşenko – bravo lui – a fost dictată de nevoile Ucrainei, care, în ultimul an, s-a confruntat cu probleme foarte serioase, inclusiv trădare a interesului naţional, chiar şi la nivelul Radei Supreme. De aici vin şi alegerile anticipate în Ucraina, şi intenţia lui Poroşenko privind imunitatea. La noi e mai slut. Anularea imunităţii nu schimbă nimic. R. Moldova este un produs unic în Europa, un plai împânzit cu cumetri, nănaşi şi fini. Partidele politice, justiţia sunt toate din nănaşi, fini şi cumetri, care se trag unul pe altul la putere şi se apără unul pe altul în justiţie. Şi cu, şi fără imunitate, nu se schimbă nimic în R. Moldova, iar ca să se schimbe trebuie să avem, în locul Moţocilor, Lăpuşneni.
Nicolae Osmochescu, profesor universitar
Este un subiect foarte sensibil, pe care partidele îl exploatează, de obicei, în alegeri şi pe care îl abandonează, foarte uşor, după. Interesul poartă fesul, zice o vorbă populară. În mai multe ţări nu există acest mecanism de ”imunitate parlamentară”, ci de „demnitate parlamentară”, dar şi acolo unde există, el este valabil numai pentru opţiuni politice şi doar în exercitarea mandatului. La noi, cu părere de rău, acest drept nu are limite şi se extinde şi asupra contravenţiilor de drept comun. Şi de aici vine toată problema. Va renunţa noul legislativ la imunitate? Nu ştiu. Dar dacă o va face, în Parlament va ajunge mult mai puţină lume „pătată”, responsabilitatea legiuitorilor va fi mult mai mare şi încrederea în Parlament, de asemenea.