[sondaj] Drăguțanu — demisie întârziată

Dorin Drăguţanu şi-a anunţat luni demisia din funcţia de guvernator al Băncii Naţionale. În timp ce principalul bancher al R. Moldova acuză presiuni politice asupra sa, mai mulţi experţi din domeniu se declară convinşi că Drăguţanu caută să iasă basma curată din scandalul cu miliardul furat şi destabilizarea sistemului bancar al R. Moldova.

Drăguţanu vrea să plece: Demisie de onoare sau fugă de responsabilitate?

Petru Mârza, antreprenor

Care onoare? Ce are hoţia cu onoarea? Jocuri. Au furat miliardul şi acum, când văd că strada şi partenerii europeni fac presiuni asupra lor, încearcă, ca guzganii, să părăsească „corabia”. Păi s-a furat nu şagă. În republică avem 800 de primării. Calculaţi, dacă la fiecare primărie s-ar fi dat câte un milion de dolari, câte probleme se rezolvau în satele noastre. Şi încă mai rămâneau 200 de milioane. Eu cred că această „demisie” e o provocare, pusă la cale şi de cei care au furat, dar şi de cineva „din afară”, mă refer la Rusia. Marţi, la Chişinău, urma să ajungă delegaţia FMI ca să discute acordul de finanţare, iar luni Drăguţanu îşi anunţă demisia. Chiar credeţi că din capul său? Indiferent, cine l-a sfătuit s-o facă, Drăguţanu nu poate scăpa de puşcărie, pentru că, fără el, nu s-ar fi făcut acest jaf.

Andrei Prunean, pensionar

Demisia asta e un fel de „praf în ochi”. Vor să mintă lumea care stă în PMAN, că s-au apucat de „curăţenie”. Credeţi că Drăguţanu pleacă, pentru că îl mustră conştiinţa? Nu. Trebuia cineva pus la bătaie şi, din toţi, alegerea a căzut pe el, pentru că Drăguţanu, oricum, nu are cum scăpa basma curată din tot scandalul cu miliardul furat. Fără el nu s-a făcut nimic. El, ca principalul bancher, trebuia să le strice jocul, dar, în loc să bată alarma, a intrat în joc cu ei. Acum, când lumea a ieşit în stradă şi cere miliardul înapoi, vrea s-o şteargă din funcţie şi să se spele pe mâini. Târziu. El şi „fraţii” săi de hoţie au procedat ca nişte criminali şi trebuie judecaţi ca criminali. Locul lor e la Cricova, la Brăneşti sau la Pruncul.

Constantin Svetlicinîi, Asociaţia ASARI, preşedinte

Drăguţanu o face pe curajosul dar, de fapt, vrea să fugă de responsabilitate. Asta-i. Unde a fost până acum? De ce a tăcut? De ce, dacă a ştiut, a ascuns marele jaf al secolului? Nu cred că demisia lui este un act de sinceritate. Mai degrabă e o demisie de nevoie. Fie că îl trag „de aţe” patronii, fie că l-a speriat revolta străzii. Patronii, probabil, speriaţi că poporul cere „capul lui Moţoc”, l-au chemat şi i-au cerut „capul”, adică demisia. Dacă presiunile străzii vor creşte, vor urma şi alte demisii: Gurin, Chetraru şi aşa până la ultimul hoţ şi corupt, indiferent de funcţie.

Trofim Tanasciuk, inginer

Ce fel de onoare? E mascaradă. În primul rând, tot acest joc e o diversiune. Drăguţanu îşi anunţă demisia cu o zi înainte de venirea la Chişinău a delegaţiei FMI. Şi nu singur, dar împreună cu adjunctul său. Deci, a fost o încercare de a compromite negocierile. Şi doi: degeaba o face Drăguţanu pe supăratul, pentru că el este exact ca şi cei pe care se supără. De ce a tăcut, dacă zice că ştia despre toată hoţia asta încă din 2013? I-a convenit. Au furat cu toţii. Acum caută să se dezvinovăţească, dar e prea târziu. Pleacă, nu pleacă, trebuie dat pe mâna legii. Şi el, şi ceilalţi. Dacă duminică vor apare corturi şi în faţa Parlamentului, s-a zis cu ei. Lucrurile se complică.

Tamara Suniţa, ghid

Cam stranie această demisie. Prea multe semne de întrebare în jurul ei. De ce Drăguţanu pleacă acum şi de ce nu a plecat mai devreme? Ce, Drăguţanu e o monedă de schimb în jocul principalilor jucători de la putere? Este „mielul jertfit” de ei, ca să se salveze pe dânşii? Drăguţanu nu este pătat şi nu a participat şi el la furtul miliardului? Întrebări ar fi mai multe. Ei sunt cu toţii făcuţi de aceeaşi mamă şi nu-i doare inima nici pentru R. Moldova, nici pentru lumea acestei republici – fie că rămâne sau pleacă. Pentru ei contează banul. Demisia lui Drăguţanu nu rezolvă problema. Ei trebuie demişi toţi. Să ne rugăm Domnului să vină cât mai repede acest ceas. Puşcăria plânge după ei. Cu cine-i schimbăm? Personal, sunt cu gândul la Maia Sandu şi la alţii ca ea, care trebuie readuşi de prin lume.