sondaj Cum ar fi posibilă returnarea averilor ilicite ale politicienilor moldoveni, ascunse în străinătate?

Săptămâna curentă, Marea Britanie a declarat returnarea în buget a banilor reținuți de la Luca Filat, fiul fostului premier al R.Moldova. Presa a scris și despre alți politicieni că ar avea averi enorme și neelucidate în străinătate. Și alte state, precum Elveția, SUA, Israel ar putea să contribuie la informarea autorităților R.Moldova despre aceste averi neconforme ale unor lideri politici de la Chișinău.

Ruslan Flocea, director al CNA

„Dacă e să mă refer la cazul confiscarii, de către instanțele britanice, a celui aproximativ jumătate de milion de lire sterline, trebuie să vă spun că acest fapt se datorează inclusiv concursului instituțiilor de drept din Republica Moldova.

Din momentul pronunțării deciziei privind confiscarea, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a CNA a inițiat  procesul de negocieri cu privire la repatriere și s-a aflat într-o permanentă comunicare cu ofițerul de legătură al Ambasadei Marii Britanii de la București și cu misiunea diplomatică din Republica Moldova, făcând schimb de informații pe marginea acestui caz.

 Or, asemenea situație este, dacă vreți, o premieră pentru Republica Moldova. 

Acum, că instanțele britanice au aplicat confiscarea asupra acestor mijloace, urmează o procedură tehnică complexă de repatriere.

Chiar zilele acestea, ARBI a  avut întâlniri cu reprezentanții mai multor instituții care sunt antrenate în procesul de repatriere. Discutăm cu Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor și cel al Justiției pentru a stabili agenda traseului banilor și direcționarea lor la bugetul de stat.

În cazul celei de-a doua parte a întrebării, pot să vă spun ca ARBI discută cu multe țări pe platforme securizate de comunicare și este într-un permanent schimb de informații și de date. Anume această comunicare este direcționată spre identificarea, urmarirea și indisponibilizarea bunurilor ilicite din alte jurisdicții”.

Igor Munteanu, președintele Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice

„Alte state nu numai că trebuie și pot, dar au această obligație, pentru că există mai multe inițiative internaționale care trebuie să consolideze standardele de integritate, cum ar fi Global Accountability Act și Global Magnitsky Act. Cu aceste legi fundamentale  pentru întărirea ordinii de drept și a luptei împotriva corupției, statele trebuie să colaboreze. Din partea Marii Britanii este un semnal excelent de a returna banii care au fost blocați pe conturi atunci când s-a dovedit că, copiii unui fost cinovnic arunca în stânga și în dreapta cu sute de mii de lire sterline. Bănuiesc că acest exemplu folositor al Marii Britanii va fi urmat și de alte țări pentru că și în alte țări au fost plasate investiții din „Furtul miliardului” și din „Laundromat”. Nu cunosc lista concretă a țărilor în care s-au întâmplat aceste „minunății”, dar cu siguranță convențiile internaționale doar încurajează o asemenea hotărâre. Mă refer la GRECO, la alte grupuri de cooperare internațională. 

Totuși, trebuie să acceptăm și faptul că pe lângă aceste acorduri la care de exemplu SUA nu participă, există și acorduri bilaterale. În baza acordurilor bilaterale de cooperare și recunoaștere internațională și diplomatice statele formează grupuri de lucru sau comisii rogatorii, pentru a restitui banii atunci când există dovezi sau zvonuri despre faptul că anumiți cinovnici corupți au plasat în țările respective anumite sume de bani sub formă de investiții sau pur și simplu pentru a-i cheltui. În acest caz, statele creează comisii rogatorii care dovedesc sau probează caracterul fraudulent a acestor activități. Aș menționa aici rolul pe care l-a avut „Danske Bank” din Letonia. Totodată, trebuie să menționez și faptul că Departamentul Trezoreriei din SUA în mai multe rânduri a afirmat că este dispus să colaboreze cu autoritățile statului din care s-au furat bani, pentru scoaterea la lumină și restituirea banilor cetățenilor a acestor țări. 

R. Moldova trebuie să-și creeze un mecanism care să funcționeze eficient în această direcție. Deocamdată doar instituția de recuperare ARBI este total imprudentă. 

De asemenea, și alte instituții care istoric vorbind au avut roluri minore în prevenirea sau anticiparea unor asemenea mișcări. Serviciul Prevenirii și Combaterea a Spălării Banilor este, din păcate, o instituție care nu funcționează cu ponderea și instrumentele pe care le are la dispoziție. Fără îndoială, Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție nu au dovedit până astăzi că dosarele de rezonanță pe care le gestionează sunt administrate corespunzător și profesionist”.

Veaceslav Ioniță, IDIS “Viitorul”, expert economic

În momentul în care crima a avut avut loc pe teritoriul R. Moldova, atât responsabilii, cât și unicii care pot investiga aceste cazuri sunt doar autoritățile R.Moldova. Pentru a preîntâmpina venirea unor bani proveniți din acțiuni de crime, țările dezvoltate precum SUA, Canada, Marea Britanie au adoptat o legislație prin care, dacă cineva într-o anumită țară a fraudat cum a fost și în cazul nostru și utilizează banii în țările respective, este o altă crimă și o încălcare gravă a legislației. Deci, faptul că cineva a furat banii din sistemul bancar moldovenesc este o crimă care ar trebui să fie urmărită de autoritățile din R. Moldova. Totodată, în cazul returnării în buget a banilor reținuți de la Luca Filat a avut loc o încălcare a legislației Marii Britanii. Este de datoria autorităților noastre care ar trebui să solicite autorităților altor țări detalii în cazul altor averi și să discute o posibilă returnare a acestora.

Sondaj realizat de: Cristina Dulea, Diana Severin