Proiectul de lege privind amnistia fiscală a fost retras din Parlament
Proiectul de lege privind amnistia fiscală și liberalizarea capitalului a fost retras din Parlament, susține Andrian Candu, președintele Legislativului, unul din autorii proiectului.
„Am decis retragerea celor două proiecte legate de liberalizarea capitalului şi amnistia fiscală. Aşa cum am şi promis atunci când au fost iniţiate proiectele şi votate în lectura I, toată această perioadă am lucrat cu expertiză juridică şi economică, atât cu experţi locali cât şi cu experţi internaţionali. Au fost constate mai multe deficienţe, motiv pentru care, toţi cei cinci deputati care am semnat proiectele de legi, am depus cererea de retragere. Astăzi deja proiectele sunt retrase din Parlament”, scrie Candu pe pagina sa de Facebook.
Proiectul legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală prevedea că persoanele fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile nu vor fi sancţionate dacă le vor declara până la 15 aprilie 2017 şi vor plăti în favoarea statului 2% din valoarea averii nedeclarate.
De asemenea, iniţiativa legislativă interzice ANI să sancţioneze persoanele care au admis falsuri în declaraţiile de avere: fie că nu şi-au indicat toate bunurile aflate în proprietate sau în folosinţă, fie că au indicat o valoare diminuată faţă de costul real al acestor bunuri.
Proiectul de lege privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală (proiectul nr.452) a fost aprobat în primă lectură. Ca urmare, mai multe ONG-uri și experți au venit cu o notă de poziție ce accentuează riscurile aprobării acestei legi:
„Printre principalele riscuri ale aprobării acestei legi se numără: riscul de creștere și mai puternică a evaziunii fiscale, prin creșterea beneficiilor evaziunii, scăderea costurilor evaziunii și probabilității de depistare, deoarece beneficiarii amnistiei de capital nu vor putea fi investigați. Riscul de creștere a corupției și spălării de bani prin interdicția de a verifica proveniența activelor declarate, riscul de imagine pentru sectorul bancar, deja șifonat după fraudele bancare și a cazurilor de spălări de bani de proporții și cu rezonanță internațională, dar și riscul înrăutățirii relațiilor cu partenerii de dezvoltare, prin subminarea principiilor statului de drept, a eforturilor de asigurare a integrității în sectorul public și reformare a sistemului bancar – condiționalități-cheie ale suportului bugetar al principalilor parteneri de dezvoltare”, se arată în Nota de poziție.
Beneficiarii finali ai Legii privind amnistia fiscală nu sunt cetăţenii care vor, cu adevărat, să lucreze, dar un contingent de 8-10% care încearcă să-şi legalizeze capitalurile sau cei vizaţi în raportul Kroll, care vor să scape de investigaţie. De această părere sunt experţii economici care cerea Parlamentului retragerea proiectului de lege, pentru a nu condiţiona introducerea în circuitul legal a miliardului de dolari furat în 2014 de la cele trei bănci.
„Aceste amnistii sunt parte a unei decizii de transformare a Moldovei într-o spălătorie. Miza acestei legi este și mai gravă decât cea care a stârnit nemulțumire în România. Amnistia de acum este de fapt legalizarea ilegalităților funcționarilor și altor personaje. Amnistia din 2007 a fost elementul necesar pentru a instala aici o spălătorie de bani, iar amnistia din 2016 este elementul final”, este de părere Veaceslav Negruța, fostul ministru al Finanțelor.
