Primăria capitalei – „casa” veteranilor

Primăria Chişinău a devenit o „casă” pentru un grup de veterani ai războilui de la Nistru, după ce sediul acesteia a fost luat cu asalt, la 3 noiembrie, de cei nemulţumiţi că nu-şi pot privatiza apartamentele oferite, acum câţiva ani, de autorităţile locale. Protestatarii au dat buzna în clădire după ce niciun oficial nu a ieşit afară să le asculte supărarea.

Haos, strigăte, cuvinte jignitoare şi învinuiri la adresa Primăriei s-au auzit în momentul în care edilul capitalei a ieşit să discute cu veteranii. În final, părţile au acceptat să se aşeze la masa de discuţii în sala de şedinţe, dialogul, însă, nu a fost unul paşnic. Veteranii l-au huiduit pe primar, i-au aruncat cu apă în faţă, după ce acesta a încercat să le explice refugiaţilor că nu vor putea, în curând, să-şi privatizeze apartamentele de pe str. Milescu Spătaru.

„Copiii noştri rămân pe drumuri, dacă murim noi”

„Dar de ce vă arde să privatizaţi aşa de repede aceste locuinţe?”, i-a întrebat primarul pe protestatarii indignaţi, care strigau că nu mai vor să aştepte. „Copiii noştri rămân pe drumuri dacă murim noi”, a explicat o protestatară.

În calitate de alternativă, Dorin Chirtoacă le-a propus celor 160 de veterani să achite câte 300 de euro pe metru pătrat, astfel rambursând cât mai repede creditul luat de la Banca de Dezvoltare a Consiliul Europei (BDCE), pentru construirea blocului de pe str. Milescu Spătaru. Oamenii spun că preţul solicitat este prea mare, iar primarul e de părere că refugiaţii vor să privatizeze locuinţele pentru a le vinde ulterior, creditul rămânând pe seama locuitorilor Chişinăului. „Oraşul nu acceptă ca după ce dvs. aţi primit apartamente pe gratis, cetăţenii să plătească pentru ele”, a încercat să le explice primarul general. La finalul discuţiei, Dorin Chirtoacă a plecat, iar refugiaţii au rămas în sala de şedinţe, de unde nu au plecat nici în următoarele zile.

Privatizările, posibile doar după rambursarea creditului

Veronica Herţa, şefa Direcţiei generale finanţe, explică că Guvernul R. Moldova şi BDCE au semnat „Acordul Cadru de Împrumut”. Astfel, BDCE a oferit R. Moldova un credit de 4 900 000 de euro pentru construirea unor case de locuit pentru persoane social vulnerabile. La rândul său, la data de 12 august 2008, contractul de recreditare a fost semnat de Ministerul Finanţelor şi Consiliul Municipal Chişinău (CMC), reprezentat de primarul general, Dorin Chirtoacă. Acesta prevede că municipiului Chişinău i se acordă 3 235 560 de euro.

Una dintre condiţiile contractului este cea potrivit căreia blocul construit pe Milescu Spătaru, din banii băncii, trebuie să fie dat în exploatare, privatizarea locuinţelor fiind posibilă doar după rambursarea creditului.

Protestatarii au adresat mai multe plângeri, inclusiv în instanţele de judecată. Astfel, la 19 iunie 2013, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a decis că punctul doi din „Acordul Cadru de Împrumut” (în care sunt specificate condiţiile în care locuinţele pot fi privatizate, n.r.) este unul ilegal. De asemenea, la 3 iunie 2014, CMC a decis că locatarii acelor apartamente le pot privatiza cu titlu „gratuit” dacă au devenit invalizi de gradul I sau II după războiul de pe Nistru, sau, familiile ale căror rude au murit în lupte.

Simultan, Ministerul Finanţelor a specificat că punctul doi, în care sunt stipulate condiţiile de privatizare, este unul fundamental, fapt prevăzut expres de acord, iar hotărârea CSJ încearcă să anuleze doar unele prevederi. „Acordul Cadru de Împrumut dintre Guvernul R. Moldova şi BDCE este, în acest caz, prioritar legislaţiei. Astfel, anularea de către instanţa de judecată a punctului doi nu înseamnă că autorităţile publice locale urmează să întreprindă acţiuni în vederea privatizării locuinţelor, or, acestea ar fi contrare acordului, care este un document cu caracter internaţional şi care are prioritate în raport cu legislaţia naţională. Asemenea acţiuni ar putea fi interpretate şi ca o nerespectare de către R. Moldova a prevederilor contractuale asumate”, scrie Ministerul Finanţelor.

„Asta înseamnă că, în cazul în care cineva privatizează vreun apartament din blocul construit pe bani creditaţi, atunci noi trebuie să rambursăm întreaga sumă, imediat. Dar de unde să luăm aceşti bani?”, spune Veronica Herţa.

„E un moft, o încăpăţinare a lui Chirtoacă”

Intrarea centrală a Primăriei a fost blocată, iar la cea din spate stăteau nişte poliţişti care interziceau accesul unor protestatari. Unii veterani, la sfârşitul zilei de marţi, îşi pierduseră interesul şi discutau la o ţigară, pe când o femeie încerca, fără succes, să-i convingă pe poliţişti să-i permită să intre, să se alăture celor din clădire. „Nu mai permitem nimănui să intre, pot să iasă, dar nu mai intră niciun protestatar”, a spus un gardian în pragul Primăriei.

„Primarul nu vrea să ne privatizăm locuinţele, deşi există o decizie a CSJ şi a CMC în acest sens. Credem că e un moft al lui Chirtoacă, o încăpăţinare…”, ne-au spus oamenii când am intrat, seara, în sala de şedinţe a Primăriei. Obosiţi şi flămânzi, continuau să stea pe poziţii, fiind ascultaţi doar de poliţiştii care îi supravegheau.

Refugiaţii din regiunea transnistreană care „s-au cazat” în clădirea Primăriei, spun că au dormit pe scaune. „Suntem obosiţi, dar nu vom renunţa la protest şi vom sta aici, ne-a spus unul dintre protestatari, lovind cu arătătorul în masă, până când autorităţile nu vor discuta cu noi şi ne vor accepta cererile”, a încheiat veteranul, frecându-şi obosit ochii.

Oamenii sunt indignaţi că nu pot deveni stăpâni ai acestor locuinţe, după ce au luptat pentru ţară, pentru limbă, pentru o idee nobilă şi pentru vise mari. „Doar am luptat pentru ţară, am mers acolo, chiar dacă nici arme nu prea dădeau, iar acum dau cu piciorul în noi, ne ignoră, nu ne permit să ne privatizăm casele”, spune unul dintre protestatari, sprijinit de marginea unui scaun din sala de şedinţe a Primăriei. „E un moft, o încăpăţinare a lui Chirtoacă”, îl completează un alt bărbat, care iniţial se plângea că şi-a pierdut vocea de la atâtea explicaţii şi rugăminţi… „Nu plecăm de aici până nu ne vor permite privatizarea apartamentelor”, spune o femeie care înţelege prea bine că protestul nu are să dureze prea mult, în special după ce află că procurorii au pornit un dosar penal pe faptul acţiunilor lor. „Dar ce am făcut noi rău ca să ne judece?” – se întreabă un protestatar, ceva mai plin de forţe, descurajat de deciziile autorităţilor.

„Vom veni cu alţi combatanţi. Vom fi mai mulţi, nu doar 20, câţi suntem acum. Acţiunea noastră de protest este paşnică, nici nu vrem să distrugem ceva, doar vrem să ni se respecte drepturile”, spune un protestatar scoţându-şi chipiul.

În sala de şedinţe a Primăriei stăteau încă patru poliţişti care aveau grijă să menţină „ordinea publică, dacă o putem aşa numi”, potrivit unui dintre ei. „Nu îi putem scoate cu forţa, atâta timp cât manifestanţii stau liniştiţi”, a adăugat el.

În acelaşi timp, angajaţii Primăriei s-au arătat deranjaţi de protestatari. „Au făcut mizerie în toalete, sunt gălăgioşi şi noi nu prea reuşim să lucrăm, mai ales cei care îşi au birourile la etajul doi, lângă sala de şedinţe”, ne-au spus două angajate.

Primăria Chişinău a depus plângeri la Procuratura Generală şi la MAI, în legătură cu aceste proteste. Potrivit unui comunicat de presă al Primăriei, prin acţiunile lor, aceste persoane au blocat activitatea autorităţilor publice locale. În demersul adresat organelor de drept, Primăria a solicitat întreprinderea acţiunilor ce se impun pentru a restabili ordinea şi modul legal de funcţionare a instituţiei.

În urma aceste plângeri, Procuratura a iniţiat un proces penal pentru huliganism. Potrivit celor constatate de organele de drept, protestatarii au încălcat ordinea publică, au manifestat un comportament agresiv şi au neglijat somaţiile colaboratorilor de poliţie, antrenaţi la menţinerea ordinii publice. Respectiva cauză penală se află în gestiunea organului de urmărire penală al Inspectoratului de Poliţie Centru din cadrul Inspectoratului General de Poliţie al MAI. Protestarii riscă amenzi de până la 14 mii de lei sau câte trei ani de închisoare.

Tatiana Beghiu