Pirkka Tapiola: Când reformele ajung la populaţie, atunci ajungeţi mai aproape de UE

Parafarea Acordului de Asociere cu UE şi finalizarea procesului de liberalizare a regimului de vize sunt cele mai importante realizări ale R. Moldova în 2013, susţine şeful Delegaţiei UE în R. Moldova, Pirkka Tapiola. Acesta a prezentat, pe 31 martie, Raportul anual privind implementarea Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Potrivit oficialului, R. Moldova a continuat reformele judiciare şi a început restructurarea cadrului anticorupţie; a intensificat implementarea planului de acţiuni în domeniul drepturilor omului şi a planului de acţiuni în sprijinul romilor. A menţinut dialogul cu Tiraspolul şi a continuat reformele sectoriale.

Urmărește ZdG în Google News Adaugă ZdG ca sursă preferată

„Când faci lucruri concrete, bineînţeles că vrei să vezi un rezultat cât de curând posibil. UE aşteaptă cu nerăbdare să semneze Acordul de Asociere. Iunie a fost termenul limită specificat. Nu ştiu dacă va avea loc mai devreme sau mai târziu, dar acum avem luna iunie. Angajamentul UE de a semna acest acord este fundamental pentru R. Moldova, pentru aprofundarea relaţiei şi pentru lansarea reformelor pe care ne-am angajat să le efectuăm. Nu trebuie să ne uităm mai întâi la termene limită, dar la calitatea societăţii pe care vrem să o construim”, a menţionat oficialul la conferinţa de lansare a Raportului.

În document se arată că s-a intervenit în scopul reformării justiţiei şi combaterii corupţiei. În octombrie 2013, Parlamentul a adoptat un pachet de legi privind răspunderea disciplinară a judecătorilor şi combaterea corupţiei în justiţie. Totodată, a fost adoptat un pachet de legi anticorupţie, care permit sancţiuni mai aspre pentru luare de mită şi acţiuni ilicite, comise de colaboratorii organelor de drept.

Evoluţii pozitive au fost raportate şi în domeniul drepturilor omului. Unele progrese s-au înregistrat în combaterea impunităţii pentru rele tratamente şi tortură. Şi în ceea ce priveşte egalitatea de gen şi incluziunea populaţiei rome au fost înregistrate progrese. Cu toate acestea, probleme instituţionale şi mediatice importante rămân nesoluţionate, în special normele de finanţare a partidelor politice şi transparenţa proprietăţii mass-media.

Progrese mici au fost raportate şi la capitolul reglementării conflictului transnistrean. Deşi frecvenţa contactelor în cadrul 5+2 a fost menţinută, lipsesc progrese legate de o posibilă soluţionare politică a diferendului. O excepţie a fost schimbarea politicii migraţionale a R. Moldova, ce a permis locuitorilor din Transnistria care deţin paşapoarte străine să călătorească liber din şi în R. Moldova.

Şeful Delegaţiei UE a venit şi cu un set de recomandări pentru autorităţile de la Chişinău, acestea fiind încurajate să intensifice lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile. Tapiola a îndemnat puterea să asigure funcţionarea independentă a CNA, furnizarea unui cadru legislativ stimulativ pentru CNI, prevenirea influenţei interesului de afaceri în toate sectoarele, inclusiv în cel judiciar, şi asigurarea transparenţei achiziţiilor publice şi privatizărilor. Oficialul a mai recomandat autorităţilor să organizeze scrutinul parlamentar în conformitate cu standardele europene şi să nu modifice legislaţia electorală înainte de alegeri. Autorităţile au mai fost îndemnate să ia măsuri pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi de investiţii şi să depună eforturi pentru creşterea competitivităţii economiei. Potrivit oficialului, sunt importante şi reformele în sistemul educaţional, dar şi consolidarea supravegherii sistemului bancar.

„Integrarea e un proces de dezvoltare, un proces de schimbare a modului în care unele ţări funcţionează, şi atunci când se lucrează la aceste reforme, când se fac schimbări în teren, când ele ajung la populaţie, atunci ajungeţi mai aproape de UE”, a mai subliniat oficialul.

Relativ la liberalizarea regimului de vize, şeful Delegaţiei UE a menţionat că aceasta poate fi privită ca un succes al R. Moldova în îndeplinirea condiţiilor impuse, dar şi ca o susţinere în urma evenimentelor recente din Ucraina. „Nu aş spune că există o grabă. Am avansat cum am dorit. Cu cât mai multe condiţii au fost îndeplinite, cu cât mai multe chestiuni am reuşit din punct de vedere juridic, cu atât mai exact am putut să identificăm o dată mai concretă pentru aceasta. Are legătură şi cu evenimentele recente şi cred că există un angajament pentru a susţine partenerii noştri într-o perioadă în care, din punct de vedere regional, se exercită presiune din alte părţi. Iată de ce, noi vrem să transmitem un mesaj clar că suntem alături de partenerii noştri şi, evident, vom dubla eforturile pentru a-i susţine şi pentru a răspunde cerinţelor lor”, conchide Tapiola.