Opt întrebări despre securitatea statului și a cetățenilor

În ajunul scrutinului prezidențial, ZdG a adresat opt întrebări, aceleași ca și conținut, candidaților electorali Maia Sandu, Igor Dodon, Andrei Năstase și Renato Usatîi. Publicăm în continuare răspunsurile a doi candidați, Maia Sandu și Andrei Năstase, și nerăspunsurile altor doi, Igor Dodon și Renato Usatîi.

1. Dacă ați ajunge președinte, în calitate de comandant suprem al forțelor armate, ce ați realiza pentru a susține Armata Națională, în sensul stabilirii unor relații cu parteneri din afară, asigurarea tehnică a armatei, climatul de lucru în armată, sănătatea în armată pe timp de pandemie?
2. În calitate de garant al suveranității, integrității teritoriale și unității R. Moldova, ce ați realiza pentru soluționarea problemei transnistrene, a celor câțiva km la hotar cu Ucraina?
3. În calitate de șef al Consiliului Suprem de Securitate, ce ați întreprinde ca să asigurați securitatea energetică, să diversificați piața energetică cu resurse nu doar din Rusia?
4. Ce ați realiza pentru a asigura securitatea financiară?
5. Ce vă propuneți să întreprindeți pe viitor în raport cu mina de criptovalută creată cu suportul tacit al guvernării R.Moldova, în Transnistria, care ar putea fi un mijloc de spălare de bani, aplicând încă o lovitură imaginii R. Moldova?
6. Ce ați realiza pentru asigurarea securității informaționale? Cum ați securiza consumatorii de informații din RM de dezinformare din partea unor state mai puțin prietenoase sistemelor democratice? Ce ați întreprinde pentru asigurarea siguranței cibernetice?
7. Ce legi, dintre cele care ar putea afecta interesul public, nu ați promulga?
8. Numiți câteva nume de judecători corupți, pe care nu i-ați promova în funcție?

Maia Sandu, candidată la prezidențiale:

1. În calitate de Comandant Suprem al Forțelor Armate, mă voi ghida de aceleași principii ca și în alte domenii de importanță strategică. Aici, în sistemul național de apărare, în armată, în poliție, în serviciile de informații, trebuie să facem ordine și curățenie totală. Timp de trei decenii, armata a fost lăsată de izbeliște de guvernanți, chiar dacă trăim într-o regiune cu riscuri enorme de securitate și geopolitice. Deci, avem nevoie de o armată puternică care ar minimiza aceste riscuri, o armată bine dotată, modernă, cu parteneriate externe care ne-ar permite consolidarea securității. În gestionarea politicilor de apărare voi urmări câteva scopuri prioritare: voi avea grijă să fie asigurat statutul social al militarilor. Voi insista și voi urmări, în baza atribuțiilor constituționale, ca guvernul să asigure condiții de cazare, alimentare și instruire a efectivului militar. Voi examina cum sunt respectate normele de salarizare, pensionare și de serviciu ale militarilor prin contract și ale angajaților civili. Totodată, voi lucra asupra consolidării instituțiilor militare și de securitate ale statului, asupra dezvoltării relațiilor și interoperabilității dintre diferite structuri, inclusiv prin intermediul Consiliului Suprem de Securitate, pe care președintele îl conduce. De asemenea, voi coordona și ghida procesul de armonizare și dezvoltare a viziunilor strategice și a legislației, privind apărarea națională, securitatea statului și politica externă. În plan internațional, sunt câteva parteneriate importante pe linia Ministerului Apărării. Ne dorim aprofundarea parteneriatelor existente, dar și lansarea unor parteneriate militare noi, în special cu statele UE. Cât despre protecția militarilor de la contaminarea cu noul coronavirus, voi insista să fie adoptate regulamente stricte de respectare a normelor sanitare și a păstrării distanței fizice și asigurarea cu materiale de protecție.
2. Guvernările precedente nu au avut o abordare strategică privind reglementarea conflictului transnistrean. Cu unele excepții, conflictul a servit drept o sursă de venit pentru politicienii de aici și de dincolo de Nistru. O sursă imensă de bani, care nu sunt raportați nicăieri. Prin urmare, prima condiție esențială pentru stabilirea unei abordări strategice este oprirea schemelor cu gaze, electricitate și contrabandă regională din care extrag bani ilegali politicienii corupți din R. Moldova. În al doilea rând, este necesară elaborarea unei strategii cu implicarea clasei politice și a societății, reieșind din interesul național. O asemenea strategie lipsește în prezent. În al treilea rând, trebuie să devenim mai atractivi ca stat pentru malul stâng. Să combatem corupția, să sprijinim antreprenoriatul, să creăm locuri de muncă bine plătite, să asigurăm pensii suficiente pentru un trai demn. În al patrulea rând, trebuie să revigorăm formatul 5+2. Doar o abordare consecventă ne poate apropia de o soluționare a conflictului în interes național și în interesul oamenilor.
3. Securitatea energetică afectează în mod direct cetățenii – aceasta s-a văzut clar la sfârșit de 2019, când Moldova s-a confruntat cu riscul să nu poată asigura accesul la gaze pentru cetățeni, din cauza lipsei înțelegerii între Rusia și Ucraina pe tranzitul de gaze. Totodată, securitatea energetică și dependența masivă de un singur furnizor de energie și căi limitate de transportare afectează și securitatea politică, economică, financiară și informațională. Sectorul energetic mereu a fost veriga slabă în instrumentarul nostru de negocieri, de protecție a intereselor R. Moldova. În calitate de președinte, voi actualiza Strategia de securitate națională și mă voi ocupa prioritar de subiectul securității naționale. Voi insista pe adoptarea legislației necesare pentru implementarea Pachetului Energetic III, după cum prevede și Acordul de Asociere cu UE. Voi promova construcția capacităților necesare de pompare pentru finalizarea conectării cu sistemul energetic din România și existența unor alternative viabile pentru cetățeni. Voi continua lucrul început de Guvernul Sandu, atunci când am semnat câteva acorduri de finanțare pentru construcția stației de electricitate de tip back-to-back la Vulcănești și pentru construcția unei linii de interconectare între sudul R. Moldova și Chișinău. Așa vom reduce dependența de livrările din regiunea transnistreană și vom asigura securitatea fluxului de energie electrică. În plus, voi susține și încuraja soluții pentru producerea și distribuirea energiei regenerabile (biomasă, eoliană, fotovoltaică) și voi promova mecanisme de asigurare a eficienței energetice, în special în sectorul rezidențial.
4. Pentru a asigura securitatea financiară a țării trebuie să stârpim corupția și să asigurăm că fiecare instituție a statului își îndeplinește misiunea. În primul rând, avem nevoie de bănci sănătoase, care ar fi creditori pentru afaceri, pentru idei antreprenoriale, pentru dezvoltarea sectorului privat și nu valiza personală pentru indivizi corupți și șmecherii care stau sau au stat în spatele băncilor. Credibilitatea sectorului bancar a avut mult de suferit în urma furtului miliardului. În ultimii câțiva ani, cu sprijinul partenerilor internaționali, s-au întreprins acțiuni de restabilire a credibilității sectorului bancar. Aceste progrese trebuie menținute. Reglementarea sectorului este funcția de bază a Băncii Naționale. În calitate de președinte, voi veghea ca BNM să poată lua decizii independente, fără interferența politicului sau a intereselor obscure. Voi veghea ca Guvernul să asigure o construcție bugetară realistă. Voi lucra cu Guvernul pentru a asigura ca toate angajamentele să aibă acoperirea financiară necesară, atât din surse interne, cât și externe. Voi promova instrumente pentru dezvoltarea sistemului financiar și diversificarea instrumentelor financiare pentru creșterea afacerilor și crearea locurilor de muncă. Voi promova crearea unui fond local de investiții care să ofere diverse tipuri de finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, în special a întreprinderilor noi.
5. Criptovaluta și facilitățile create în stânga Nistrului sunt afaceri ilegale și o provocare la adresa securității R. Moldova. Ele reprezintă noi scheme de spălări de bani murdari. În aceste scheme sunt implicate grupuri obscure de pe ambele maluri ale Nistrului, iar investigațiile jurnalistice demonstrează că la aceste activități sunt conectați prieteni de afaceri ai familiei Dodon. Este un exemplu clar care arată variabila economică a conflictului transnistrean. Voi insista ca legislația națională să fie aplicată pe întreg teritoriul R. Moldova, inclusiv în stânga Nistrului. Activitățile interzise pe teritoriul R. Moldova nu pot fi legalizate prin excepții oferite unor regiuni separate. În cadrul Consiliului Suprem de Securitate vom avea o discuție serioasă cu BNM, cu alte instituții responsabile de reglementări financiare și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, unde vor fi formulate direcții de acțiune împotriva oricăror pericole la adresa intereselor și imaginii R. Moldova. Avem și parteneri serioși pe plan internațional (FMI, MoneyVal) care ne ajută să înțelegem domeniul crypto, să facem față provocărilor care ni le aruncă grupurile de interese și indivizii cu interese de spălări de bani.
6. Cel mai bun antidot contra dezinformării este o presă liberă, profesionistă, independentă atât de corupți, cât și de actori externi care își doresc să influențeze lucrurile în R. Moldova prin metode hibride. De aceea, e foarte important să creăm condiții ca presa noastră să aibă surse de venit transparente care îi pot asigura independența. Or, ca să realizam acest lucru, avem nevoie de mai multă transparență pe piața publicitară, un Consiliu al Audiovizualului independent, care ajută presa independentă și susține echidistanța, obiectivitatea. Cât despre securitatea cibernetică, avem numeroase probleme în acest sens, fiind ținta mai multor operațiuni ostile intereselor R. Moldova. Și spionaj, și campanii de influență pe rețelele de socializare. Sunt riscuri mari și pentru siguranța informațională a instituțiilor guvernamentale, dar și a infrastructurii critice. Ne aflăm într-o zonă de mari riscuri cibernetice. În calitate de președinte, voi avea câteva priorități în acest sens. În primul rând, este necesară efectuarea unui audit al vulnerabilităților cibernetice la nivelul instituțiilor publice, precum și în tot ce ține de infrastructura critică, ca să știm unde avem cele mai mari lacune. Ulterior, vom veni cu un set de măsuri de eliminare graduală a acestor lacune, astfel încât, în câțiva ani, infrastructura informațională a instituțiilor publice, precum și infrastructura critică, să fie mai sigure atât în fața tentativelor altor state de a ne spiona, cât și în raport cu riscurile de destabilizare a situației din țară prin atacuri cibernetice.
7. Dacă e să ne referim la perioada precedentă, nu aș fi promulgat Legea cu privire la sistemul electoral mixt, Legea privind vinderea cetățeniei R. Moldova străinilor, care permite deschiderea benzinăriilor duty-free și altele, legi pe care Igor Dodon, la indicația lui Plahotniuc, le-a promulgat fără jenă. Pe viitor, declar de pe acum că orice lege adoptată de Parlament care conține scheme de corupție, care este îndreptată împotriva drepturilor omului sau prin care se promovează interese de grup și de clan, va fi blocată.
8. Dintre numirile recente, nu aș fi semnat numirea lui Vladislav Clima în funcție de președinte al Curții de Apel Chișinău. Un judecător care a menținut o decizie ilegală prin care este anulat votul a peste o sută de mii de oameni nu poate conduce a doua instanță judecătorească din stat. În prezent, am văzut că încearcă să fie promovați magistrați precum Ghenadie Pavliuc și Angela Bostan. Am citit că mai mulți judecători implicați în dosarul „Laundromat” ar fi inițiat revenirea lor în sistem. Le spun de pe acum să-și pună pofta în cui, deoarece nu au nicio șansă să fie promovați sau să acceadă din nou în funcții. Nu doar că nu voi numi în funcții judecători cu probleme de integritate, ci îi voi scoate din sistem pe cei corupți, pe care i-a numit Igor Dodon în funcție în cei patru ani de mandat.

Andrei Năstase, candidat la prezidențiale:

1. R. Moldova prezintă numeroase vulnerabilități, de ordin social, economic, sanitar și financiar. Există și o evidentă vulnerabilitate din punct de vedere al securității naționale și mă refer la incapacitatea evidentă a statului de a livra securitate cetățenilor săi. Sectorul apărării naționale a fost slab finanțat în ultimii ani. Moldova de mâine trebuie să fie o țară care-și poate apăra cetățenii. Acesta e motivul pentru care voi propune, în calitate de comandant suprem, o strategie națională de apărare, în primă fază în Consiliul Superior de Apărare, ca mai apoi să demarăm o dezbatere serioasă și transparentă în Parlament. Mă refer la stabilirea unui plan multianual de refacere a tuturor capacităților de apărare. Îmi asum și responsabilitatea dezvoltării parteneriatului cu toate structurile de securitate occidentale, vom audita sistemul de apărare și vom învesti în profesionalizarea militarilor, în achiziția de echipament militar, în angajarea de noi ofițeri și militari. Asumarea unei identități naționale puternice, aici, la frontiera de Est a UE, presupune, în primul rând, asumarea capacității noastre de a livra partenerilor garanții de securitate. Acest lucru înseamnă asumarea unui statut la nivel regional, european și global. Armata noastră trebuie să fie modernizată în acord cu paradigma și structurile militare europene și occidentale, deoarece vectorul de dezvoltare al R. Moldova va fi vectorul european, singurul care poate garanta democratizarea societății. Sunt convins că toți militarii care astăzi dețin funcții de comandă în Armata Națională vor înțelege noul vector de dezvoltare și vor contribui, prin implicarea lor, la efortul statului de modernizare și dezvoltare a întregului ecosistem de securitate. Militarii, asemenea tuturor cetățenilor, trebuie protejați prin măsuri ferme întreprinse de stat.
2. Am mai spus, Transnistria nu se negociază, ci se recuperează diplomatic, cu fermitate. Nu s-au făcut pași esențiali în direcția rezolvării acestei teme, deoarece Igor Dodon folosește și și azi subiectul în interes politic, electoral. Rezolvarea temei transnistrene se poate face doar printr-un efort diplomatic susținut, foarte ferm. Voi aduce pe agenda diplomatică a UE acest subiect, deoarece trebuie să înțelegem cu toții realitatea. R. Moldova și Transnistria se află la frontiera de Est a UE, iar costurile de securitate nu pot fi neglijate. Îmi propun să redeschid acest dosar, să capacitez resursă diplomatică suplimentară și să ducem la bun sfârșit acest diferend. Concomitent, trebuie să democratizăm și să dezvoltăm cu adevărat toată dreapta Nistrului. Atunci transnistrenii vor vedea care este soluția corectă pentru viitor. Așa își vor pierde puterea stăpânii și oligarhii din Transnistria. Fără federalizări, fără vreun pact secret, fără „Bolișoi” sau „malenkii paket”. Relațiile cu Ucraina vor fi dezvoltate în tradiția vecinilor care își doresc o regiune stabilă, iar hotarul dintre R. Moldova și Ucraina va fi controlat în totalitate de structuri loiale, constituționale și capabile să gestioneze lucrurile în baza Legii.
3. În toate țările civilizate securitatea energetică a unei națiuni este subiect pe agenda Consiliilor Supreme de Apărare, iar deciziile cu adevărat importante care se iau în privința resurselor sau politicilor publice cu privire la securitatea energetică, au nevoie de avizul acestor instituții. Diversificarea resurselor de energie este o temă pe care mi-am asumat-o clar în proiectul meu de țară care se numește MOLDOVA DE MÂINE. Relațiile cu România sunt esențiale pe această dimensiune, deoarece România are statutul unui stat exportator de energie. Legăturile și parteneriatele mele cu România se află astăzi la cel mai înalt nivel, iar perspectivele de dezvoltare a relațiilor cu România sunt, din acest punct de vedere, încurajatoare. Finalizarea gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău este un pas foarte mare în direcția obținerii independenței energetice a Moldovei. Pe acest și alte trasee vom putea importa energie din România, dar și din alte țări civilizate. Europa este în întregime conectată cu astfel de magistrale. Vom discuta cu partenerii noștri de la București posibilitatea alimentării Moldovei cu energie electrică de la Cernavodă. Mi-am asumat să repun R. Moldova din nou pe harta economică și financiară a Europei, printr-o conduită diplomatică extrem de corectă, coerentă, predictibilă și foarte serioasă. Ne vom bucura iarăși de atenția partenerilor noștri europeni și vom avea acces pe marile piețe energetice ale lumii. Atât în Consiliul Superior de Apărare, cât și în Parlament, voi cere un mandat ferm în această privință și mă voi asigura că poziționările R. Moldova în ceea ce privește politica externă și de securitate vor fi unitare, nu cum s-a întâmplat până acum.
4. Așa cum am spus, politica externă serioasă, predictibilă și consecventă pentru un parcurs pro-european, în favoarea democrației autentice și pentru edificarea statului de drept în R. Moldova va garanta acces pe piețele financiare mondiale, la costuri mai reduse. Deficitul de încredere al instituțiilor financiare mondiale va fi imediat anulat prin poziționările clare ale viitorului președinte. Activitatea mea de o viață în favoarea democrației și a statului de drept și reputația personală vor fi argumente care vor sta la baza viitoarei securități financiare a R. Moldova. Voi veghea ca legi precum cea vizând cetățenia prin investiții să fie curmate din start, iar fluxurile financiare suspecte să fie ținute sub control. Vom examina în Consiliul Superior de Apărare și vom ține sub control tot ce înseamnă fluxuri financiare venite din offshore-uri dubioase. Laundromaturile, spălările de bani vor rămâne în trecut. Cu ajutorul României, vom reuși să depășim acest handicap.
5. Cunosc acest subiect, știu că utilajele necesare afacerii de la Tiraspol au fost introduse în stânga Nistrului prin concursul unor politicieni murdari, a unor vameși corupți, care se mai află în sistem. Pentru obținerea criptovalutei sunt folosite resurse uriașe de gaze, transformate în energie electrică, iar toate acestea nu sunt achitate de separatiști, fiind puse în spatele cetățenilor loiali. Afacerea nu a apărut din senin, este inițiată de anumite structuri din Federația Rusă și reprezintă un pericol real, un atentat la securitatea energetică și financiară a țării. Atâta vreme cât nu vom rezolva problema transnistreană, cât autoritățile de la Chișinău nu-și vor exercita pe deplin puterea pe teritoriul din stânga Nistrului, abordările punctuale sunt imposibile. Putem vorbi, în același context, de atentate la securitatea informațională a R. Moldova. Iată de ce suntem obligați să rezolvăm în totalitate tema transnistreană.
6. Pentru a combate dezinformarea e nevoie de un plan integrat de acțiuni asumate la nivelul statului. În primul rând, trebuie să investim în educație, iar în acest sens mi-am asumat un pact național pentru educație, un plan pe cel puțin 10 ani de zile pentru dezvoltarea acestui pilon de bază al societății noastre. În al doilea rând, trebuie să dezvoltăm și să finanțăm corect, cel mai probabil cu sprijinul partenerilor noștri de dezvoltare, proiecte naționale de informare publică cu privire la cultura informațională, iar în astfel de proiecte trebuie implicată, cu maximă transparență, toată media națională, fără excepție. Trebuie să regândim modul în care funcționează Consiliul Audiovizualului și să regândim strategia de monitorizare a mediei și de sancționare a derapajelor de la un cod deontologic pe care, încurajez toate mass-media, să și-l asume în totalitate cât se poate de repede. Mai este nevoie de dezvoltarea unei piețe de publicitate corecte, o piață aproape inexistentă astăzi, aspect care aproape obligă unele din instituțiile media, având în vedere nevoia lor de finanțare, să apeleze la alte surse, mai puțin transparente. Așa apar, în baza intereselor partinice, individuale sau de grup, dezinformarea, propaganda, războiul hibrid. Democratizarea societății va cuprinde și eliberarea mass-mediei de presiuni financiare și de presiuni de tip oligarhic, teme care generează dezinformare. Lupta cu uneltele războiului hibrid nu este ușoară, fiind de lungă durată, dar asumarea unor astfel de direcții de acțiune va genera rezultate. Personal, sunt pentru echilibrarea surselor mediatice din exterior, cele care fac discrepanțe uluitoare în defavoarea limbii române, a promovării valorilor democratice și a civilizației europene. În acest sens, voi propune o inițiativă legislativă care ar reglementa spațiul mediatic și informațional în favoarea cetățenilor. Războiul cibernetic poate fi contracarat printr-o cooperare loială cu partenerii noștri strategici în domeniul securității naționale.
7. Vedeți, eu nu m-am gândit niciodată la acest lucru, dar, iată, întrebarea solicită un răspuns. Vă spun că nu aș fi făcut aproape nimic din ceea ce a făcut Dodon în cei patru ani de mandat ai lui. Și, trebuie să fie foarte bine înțeles de toți cei care vor citi acest interviu, nu aș face pentru nimic în lume ceva împotriva poporului nostru și al R. Moldova. Nu aș promulga nicio lege care să aducă atingere integrității și suveranității R. Moldova, drepturilor și libertăților cetățenești și demnității umane. Timpul când – în anumite proiecte de legi – au fost introduse scheme murdare, interese meschine, favoruri pentru anumite clici de bandiți sau norme în detrimentul cetățeanului, cum a fost amendamentul Furdui, a trecut definitiv și ireversibil. Toate legile promulgate vor fi euro conforme și vor avea girul și expertiza necesară.
8. Eu am dat numele multor judecători corupți pe când nimeni nu îndrăznea să vorbească despre faptele lor. Am pronunțat public numele judecătorilor implicați în uriașul dosar al spălătoriei de bani ai mafiei rusești. Am pronunțat numele celor implicați în operațiunea de anulare a mandatului de primar general. Am făcut acest lucru deja, atunci când trebuia și atunci când toți ceilalți păstrau o tăcere suspectă. După ce voi prelua mandatul de președinte, voi demara reforma justiției și vom curăța sistemul de persoanele de tristă amintire.

Igor Dodon, candidat la prezidențiale:

1. –
2. –
3. –
4. –
5. –
6. –
7. –
8. –

Renato Usatîi, candidat la prezidențiale:

1. –
2. –
3. –
4. –
5. –
6. –
7. –
8. –

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic de drept: contribuția societății civile ” implementat de Transparency International – Moldova şi susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat poziția finanțatorilor.

Pentru conformitate, A.G.