Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   ONG-urile cer guvernării să-şi facă…

ONG-urile cer guvernării să-şi facă temele „pe acasă”

488-alegeriŞapte dintre cele mai reprezentative organizaţii neguvernamentale din R.Moldova (Consiliul Naţional al ONG, Fundaţia Est-Europeană, CreDO, Centrul Parteneriate pentru Dezvoltare, Coaliţia pentru Alegeri Libere şi Corecte, Alianţa Anticorupţie, Asociaţia Presei Independente şi Consiliul Naţional pentru Participare) au semnat proiectul „Numărătoarea inversă a angajamentelor nerealizate ale guvernării: revenirea la cele 7 priorităţi”. Astfel şi-au formulat ONG-urile demersul lor către Parlament şi Guvern, prin care le solicită ca până la sfârşitul mandatului să lichideze restanţele pe mai multe proiecte de legi, pe care s-au obligat, de-a lungul mandatului, să le adopte şi să le pună în aplicare.

Primul dintre proiectele de legi vizate de ONG este cel cu privire la finanţarea de către stat a partidelor politice. Proiectul de lege a fost votat în prima lectură, dar rămâne nevotat în lectura a doua. Potrivit celor de la Coaliţia pentru Alegeri Libere şi Corecte, cazul este cu atât mai responsabil, cu cât „în toamnă avem alegeri, iar banii electorali, care trezesc cele mai mari semne de întrebare în societate, vor rămâne şi de data asta nemonitorizaţi. În opinia autorilor proiectului, dacă Legea nu va fi votată, riscul unor fluxuri masive de bani din exterior este enorm. Pe aceeaşi listă de priorităţi este trecut şi pachetul de legi anti-tutun. „R. Moldova a ratificat Convenţia-cadru a OMC privind controlul tutunului, în 2007, pachetul de legi a fost adoptat în prima lectură de Parlament pe 18 iulie, dar industria tutunului, care este cel mai mare oponent al acestor reglementări, găseşte lobby-işti în rândul miniştrilor şi al deputaţilor, care opresc înăsprirea legii”, susţine Gh. Ţurcanu de la Consiliul Naţional al ONG. Graţie acestui fapt, spune Ţurcanu, „tinerii, copiii şi femeile continuă să fie expuşi şi atraşi în rândurile fumătorilor prin publicitate şi alte acţiuni care nu sunt reglementate de lege”. O altă prioritate pe listă celor 7 este Legea cu privire la egalitatea de gen sau a cotelor de participare a femeilor în politică. Deşi proiectul a fost votat în prima lectură cu cota de 30%, votarea lui în a doua lectură întârzie. Autorii proiectului insistă ca „legea să fie votată până la alegerile din 30 noiembrie, ca să poată deveni utilizabilă din acest an”.

Alte două proiecte de legi, care deocamdată nu au ajuns sub nici o formă în Parlament, dar care ţin şi ele de calitatea guvernării, sunt Legea cu privire la transparenţa licitaţiilor şi privatizării bunurilor publice şi cea de testare a integrităţii angajaţilor din serviciul public. „Deşi guvernarea nu neagă faptul că avem nevoie de un serviciu public mai responsabil, întârzie să adopte o bază legală pe măsură”, sisţin cei de la Alianţa Anticorupţie. Situaţia rămâne identică şi în domeniul privatizărilor: „întregul proces, de la licitaţie şi până la pivatizare, rămâne unul ascuns de ochii lumii”. Din lista celor „7 priorităţi” nu face excepţie nici legea cu privire la transparenţa acţionarilor mass-media. „Societatea trebuie să cunoască cine sunt patronii reali ai instituţiilor media, cel puţin din două motive. Unu: ca să ne dăm seama de politica editorială pe care o fac şi doi: pentru a preveni o monopolizare a industriei media, opinează semnatarii proiectului. Nu a fost trecut cu vederea nici proiectul legii 2%, care prevede scutirea agenţilor economici de 2% din impozitul pe venit în favoarea celor „care desfăşoară activităţi de utilitate publică”.

Deşi a fost votată de Parlament, legea nu funcţionează din cauza lipsei unui mecanism de aplicare, declară cei de la Fundaţia Est-Europeană. Semnatarii proiectului s-au angajat să monitorizeze zilnic activitatea Parlamentului, iar în cazul în care nu-şi vor face temele pe acasă, deputaţii şi miniştrii „vor fi taxaţi dur în alegeri”.

RdG