Faţa nevăzută a noilor miniştri
Guvernul Filat II are în componenţa sa şapte nume noi, cinci miniştri şi doi vicepremieri. Numele câtorva dintre ei au fost implicate în scandaluri de corupţie fabricate de guvernarea comunistă. Mihai Şleahtiţchi, bunăoară, nu a fost pe placul lui Voronin când activa la Universitatea „Alecu Russo” pentru românismul de care dădea dovadă într-un oraş ce se dorea sută la sută comunist, iar Alexei Roibu ar fi fost demis pentru că îi încurca lui Voronin.
Cea mai surprinzătoare numire în Guvernul Filat II este cea a lui Alexei Roibu în funcţia de ministru de Interne. Temerile în cazul său sunt legate de activitatea sa în perioada comunistă, sub guvernarea lui Voronin. Roibu a activat în cadrul SIS din 1984 până în 2002. La 12 februarie 2002, i s-a acordat grad militar de general de brigadă, iar peste o săptămână a fost demis din funcţia de director-adjunct al SIS. În vara acelui an, însă, a fost preferat pentru funcţia de director al Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), o instituţie nou-creată cu scopul de a „stârpi corupţia”.
Era dur şi corect
În cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Securitate din 28 februarie 2004, Voronin a atras atenţia asupra situaţiei extraordinare create în domeniul asigurării R. Moldova cu pâine. Vladimir Voronin arăta că dispune de date care „confirmă formarea unei adevărate reţele mafiote în sistemul de asigurare a populaţiei cu pâine“. Conform acelor date, care în mod normal ar fi trebuit verificate, „cantităţi importante de făină pentru necesităţile statului au fost contractate de la producători străini cu 177 USD pentru o tonă şi puse la dispoziţia SA „Franzeluţa“ prin firme intermediare cu 377 USD pentru o tonă, ceea ce a determinat scumpirea produselor de panificaţie“. Printre vinovaţi a fost găsit şi Alexei Roibu, alături de alţi funcţionari, care au fost demişi pentru „activitate nesatisfăcătoare a organelor de stat abilitate să efectueze un control riguros”.
ZdG a discutat cu un fost lucrător al CCCEC în perioada când Alexei Roibu era director al acestei instituţii. Ex-angajatul ne-a declarat că demiterea lui Roibu nu a avut nicio legătură cu aşa-numita „mafie a făinii”, invocată de Voronin, fiind cauzată, de fapt, de refuzul acestuia de a se supune liderului comunist. „A fost o perioadă bună cu Roibu la şefia CCCEC. Era o persoană foarte principială, imposibil de influenţat. Era foarte dur pe atunci. Nu accepta jocuri de culise”, spune fostul angajat al CCCEC, care şi-a amintit şi despre înlocuitorul lui Roibu, Valentin Mejinschi: „Făcea doar ce îi spunea Voronin. Stătea doar pe sub masă”, îşi aminteşte fostul angajat al CCCEC.
Roibu: „A fost o schemă de-a lui Voronin”
Alexei Roibu susţine că demiterea sa de la CCCEC a fost un teatru, un piar pentru PCRM. „Cred că avea legătură cu o schemă pe care vroia să o facă Voronin pentru a mai fura nişte bani de la „Franzeluţa”. Aş fi fost eliberat în baza recomandărilor Consiliului Suprem de Securitate, care era un organ consultativ pe lângă preşedintele ţării. A fost o schemă de a-l înlătura pe directorul CCCEC şi pe cel de la „Franzeluţa”. După asta n-au fost micşorate preţurile la pâine, ci din contra, majorate. Dacă a fost pricina demiterii majorarea preţurilor, trebuia să scadă după demiterea mea, dar ele nu au scăzut, ceea ce duce la presupunerea că au fost alte interese – de grup ori personale, ale lui Voronin”, spune Roibu.
Încătuşat pentru 500 de lei
Mihai Şleahtiţchi a fost numit ministru al Educaţiei, în locul lui Leonid Bujor. Acesta este vicepreşedinte al PLDM şi are un CV impresionant în spate, „pătat” însă de o întâmplare din 2004.
Atunci, Şleahtiţchi a fost scos încătuşat din Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, după ce ofiţerii CCCEC i-au organizat un flagrant de luare de mită. Evenimentul a fost descris falnic pe atunci de „Moldova Suverană”, ziar cunoscut pentru afinităţile sale deosebite cu PCRM. Într-un articol defăimător, bazat pe o singură sursă, ziariştii au sfidat prezumţia nevinovăţiei. “Fiind intransigent din fire, omul a ţinut piept ispitelor, cât a putut, dar când a văzut “bombonica” de 500 de lei, s-a topit şi a apreciat cunoştinţele “cumpărătorului de note” la examenul de psihologie juridică la justa valoare. Dar, ca să vezi, nu i-a mers dascălului să se îndulcească, căci i-au dat peste mână ofiţerii CCCEC”, scria „Moldova Suverană” în 2004.
Flagrantul de atunci nu a fost altceva decât o încercare a comuniştilor de a-l îndepărta de la Universitatea din Bălţi pe Şleahtiţchi, cunoscut pentru românismul de care dădea dovadă într-un oraş care se dorea sută la sută comunist şi antiromânesc, spun oameni care au lucrat cu Mihai Şleahtiţchi.
Usatâi, în locul prietenului său
Andrei Usatâi l-a înlocuit în funcţia de ministru al Sănătăţii pe Vladimir Hotineanu, cel care, în 2009, l-a numit director al Spitalului Republican. În 2009, Usatâi a revenit din Canada pentru a ocupa funcţia de director al instituţiei. În Canada, acesta activa în cadrul Ministerului Sănătăţii al provinciei Ontario, în calitate de consilier superior, şi a fost coordonator al parteneriatului de cercetare la Fundaţia Nova Scoţia din aceeaşi ţară.
Surse apropiate noului ministru susţin că pe acesta îl leagă o strânsă prietenie cu fostul ministru, Vladimir Hotineanu. Gurile rele spun chiar că cei doi ar avea mai multe afaceri comune. Şi premierul Vlad Filat a spus că cei doi „urmează să colaboreze”, Hotineanu fiind preşedintele Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie în Parlament.
Bumacov, singurul avansat
Un alt ministru nou este cel al Agriculturii, Vasile Bumacov, care l-a înlocuit pe AMN-istul Valeriu Cosarciuc. Bumacov a ocupat anterior funcţia de viceministru în cadrul Guvernului Filat I. A activat la minister în calitate de prim-viceministru şi până în 2001, când au venit la putere comuniştii. Pe perioada guvernării comuniste, Bumacov a fost director tehnic la Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii Producţiei Alimentare.
Filip, de la bomboane, prin tutun, la minister
Cel de-al cincilea ministru nou este democratul Pavel Filip, fost director la Tutun CTC şi la SA Bucuria pe vremea comuniştilor. Acesta îl va înlocui în funcţia de ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiei pe Alexandru Oleinic.
Interesant este faptul că activitatea lui Filip este strâns legată de cea a lui Vasile Tarlev. Cei doi au activat împreună la SA Bucuria. În 1995, când Tarlev a devenit director, Filip activa în cadrul SA Bucuria, iar din 1198 a devenit directorul său adjunct. În 2001, când Vasile Tarlev a devenit premier, Filip a fost numit în locul său. Acesta a activat în funcţia de director al SA Bucuria până în 2008, când, coincidenţă sau nu, pleca din Guvern Vasile Tarlev.
Acuzat că a primit două salarii lunar
Mihai Moldovanu va activa pentru prima dată în cadrul Guvernului. Acesta va ocupa funcţia de vicepremier pe probleme sociale. În 2009, când a acces în Parlament pe listele PL, Moldovanu a ales să-şi continue munca în cadrul Consiliului Municipal Chişinău, în calitate de director al Direcţiei Sănătate.
Numele său a apărut pe „lista neagră” a candidaţilor pentru funcţia de deputat la alegerile din noiembrie 2010. Moldovanu era unul dintre cei doi candidaţi PL care au apărut în „lista neagră”, iar motivul este faptul că a donat 120 de mii de lei pentru campania electorală a partidului, în timp ce veniturile sale declarate la CEC pentru anii 2007-2008 constituie 85 de mii de lei. De asemenea, în broşura întocmită de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat se arată că acesta ar fi fost învinuit că, după alegerea sa în funcţia de deputat la 5 aprilie 2009, ar fi continuat să ridice salariul de şef al Direcţiei Sănătate din cadrul Primăriei Chişinău şi nu ar fi infirmat aceste acuzaţii.
Moldovanu: Nu sunt vinovat
Atunci, Mihai Moldovanu a acţionat în judecată Iniţiativa Civică, dar spune că nu a mai primit niciun răspuns de la judecată. „Nu puteam să ridic salariul din 2 părţi. Cât am lucrat la direcţie am luat salariul de acolo, când eram în Parlament, de la Parlament. E şi imposibil să ridici două salarii în acelaşi timp. Referitor la prima acuzaţie, că aş fi donat mai mult decât era scris în declaraţie, e adevărat. Dar nu am donat doar eu. A fost donaţia familiei. Am avut şi economii”, spune Moldovanu.
Carpov, ultima piesă
Ultimul nume nou în proaspătul Cabinet de Miniştri este cel al lui Eugen Carpov, care îl va înlocui în funcţia de vicepremier pentru Reintegrare pe Victor Osipov. Carpov a fost viceministru de Externe în Guvernul Braghiş, iar mai apoi a fost şeful Misiunii R. Moldova pe lângă Comunităţile Europene, în 2007 fiind rechemat la Chişinău la ordinul lui Vladimir Voronin. De asemenea, Carpov a lucrat la Compania Ascom în 2007—2008, companie condusă de omul de afaceri Anatol Stati, iar din 2009 până în prezent a fost manager general adjunct al Companiei KOMET-Grup.
Victor MOŞNEAG
