[sondaj] Alegerile de la Hâncești: încă o lecție neînvățată. Pentru cine?
Duminică, la Hâncești, contrar regimului de carantină anti-Covid-19, au avut loc alegeri parlamentare repetate pentru circumscripția 38. Din cei 6 concurenți (candidatul partidului Șor a fost eliminat din cursă pe ultimii metri) câștigător a fost dat candidatul PSRM, Ștefan Gațcan, chiar dacă acestuia i s-au adus mai multe acuzații publice de imoralitate, inclusiv abuz sexual. Pe locul doi s-a clasat candidata PAS, Olesea Stamate, locul trei – Ion Mereuță (PDM), patru – candidatul independent Grigore Cobzac, sprijinit electoral de PPDA și PUN și pe locul 5 – Dorin Chirtoacă din partea Blocului UNIREA.
Arcadie Suceveanu, Uniunea Scriitorilor, președinte
Alegerile de duminică la Hâncești reflectă situația generală din societate, când electoratului i se lasă tot mai puțin loc pentru alegere… Forțele de dreapta continuă să se afle într-o stare de decoagulare în fața unei stângi perfide, antinaționale și antipopulare… Și această neunire a lor provoacă aceeași neunire și în rândul electoratului… Să nu poată ei învăța aceeași lecție până la capăt?. Am avut alegerile prezidențiale în 2016, pe urmă alegerile parlamentare din 2019, au urmat alegerile locale, mă refer, în special, la ceea ce s-a întâmplat la Chișinău și nimic, nici o schimbare. Fiecare cu rânza și orgoliile lui. Chiar sunt lipsiți de viziune? Era atât de greu de înțeles că Dodon și socialiștii, care se țin de putere cu dinții, vor face uz de factorul administrativ pentru a nu ceda circumscripția 38? Dacă nu vor coaliza, degeaba atâta vorbă despre interese naționale, integrare europeană, despre Unire…
Tudor Iașcenco, Ziarul „Cuvântul”, director
Neînvățată, în primul rând, de electoratul din R. Moldova care admite și susține niște pseudo-politicieni și guvernări care își permit să-l manipuleze ca pe o turmă de oi. Mass-media a demonstrat cu lux de amănunte dezavantajele sistemului electoral mixt, cât de păgubos este acesta pentru o societate ca cea din R. Moldova. Și totuși, electoratul a permis PDM și PSRM să-și facă hatârul.
În al doilea rând, formațiunile de dreapta, care se consideră mari promotoare ale democrației, continuă să rămână prizoniere ale propriilor ambiții și interese, care nici pe departe nu coincid cu cele ale societății, demonstrând de ani de zile incapacitatea de a analiza și înțelege lucrurile în profunzime. Majoritatea așa numitor lideri din politica moldovenească, abia răsărind, se și consideră buricul nației, prin faptele lor contribuind plenar la aprofundarea neîncrederii societății în partide și guvernanți.
Dreapta din R. Moldova, lăsată de capul ei, încă nu-i capabilă să-și unească forțele, cum procedează stânga dirijată dintr-un singur centru, care permite unor potențiali adversari ai partidului/liderului uns de trăgătorul de sfori să rămână în competiție până la un anumit moment, după ce sunt eliminați. Așa numiții democrați proeuropeni, unioniștii de la noi se cred mari și tari, salvatorii națiunii deși dacă s-ar privi mai atent în oglinda societății, ar
vedea că nu prea au motive de a se umfla în pene. Implicarea în alegerile parlamentare din circumscripția Hâncești a lui Grigore Cobzac și Dorin Chirtoacă, dar și a democratului pro-european Ion Mereuță poate fi calificată și ca o diversiune împotriva intereselor pro-europene, or cu mult înainte de alegeri erau destul de bine cunoscute șansele acestora. Formațiunile și respectivii candidați au insistat însă să-și vadă lungul nasului. Și l-au văzut.
Electoratul de dreapta din R. Moldova s-a bucurat mult când PPDA și PAS care de fapt ar fi trebuit să fie un partid, au mers cu un singur candidat în alegerile prezidențiale din 2016 și într-un bloc în scrutinul parlamentar din 2019. A fost o demonstrare a axiomei că UNIREA înseamnă PUTERE. Și cei trei candidați la funcția de parlamentar în circumscripția Hâncești nominalizați mai sus, dacă ar fi avut ochi să vadă, urechi să audă și capacități să-și analizeze treaz propriile posibilități vizavi de predilecția electoratului, ar fi trebuit să iasă din cursa electorală la momentul potrivit pentru a oferi posibilități de a învinge colegei cu mai multe șanse. Din păcate, la Hâncești s-a repetat istoria de la alegerile din 2019 a primarului de Chișinău, câd puzderia de așa numiți patrioți democrați și unioniști i-au ajutat reprezentantului socialist, pentru prima dată de la independență încoace, să ajungă primar. Iar luate împreună, aceste scrutine demonstrează cât de periculoase pentru soarta R. MOldova sunt asemenea experimente și pseudo-politicieni.
Veaceslav Berbeca, expert IDIS Viitorul.
Aș trage două concluzii importante în urma alegerilor parlamentare noi din 15 martie 2020 în circumscripția nr. 38. În primul rând, partidele de dreapta – acestea sunt cu lecțiile neînvățate – au arătat alegătorilor că nu sunt în stare să comunice din cauza frustrărilor, complexelor de superioritate și lipsei de încredere. Chiar dacă miza alegerilor în această
circumscripție a fost minoră, partidele de dreapta au oferit propriilor votanți o mostră din care desprindem cum nu trebuie să fie organizată o campanie electorală. Supărarea PPDA față de PAS manifestată prin lipsa sprijinului politic pentru candidata acestei formațiuni și convingerea celor din PAS de propria infailibilitate și exclusivitate politică au însemnat
pierderea alegerilor parlamentare într-o circumscripție unde partidele proruse nu aveau, de regulă, sorți de izbândă.
În al doilea rând, partidele de dreapta au arătat că nu s-au învățat să facă politică. Impresia generală este că își construiesc strategia de activitate mai degrabă în baza emoțiilor și a sistemului propriu de înțelegere a rânduielilor statului, decât în baza unui calcul rece al situației politice. Aici ne referim la modul de desemnare a candidatului PAS (Stamate/Cobzac), la participarea a trei reprezentanți ai „dreptei” în alegeri, care au determinat împrăștierea voturilor proeuropenilor și la demersul pentru eliminarea din cursa electorală a exponentului Partidului „Shor”. Acesta – unicul concurent al PSRM, pe „stânga”, a fost eliminat din cursa electorală în baza contestației depuse la CEC de Dorin Chirtoacă. Asta nu înseamnă, desigur, că PSRM nu ar fi înregistrat, în cele din urmă, o solicitare la CEC pentru a-l exclude pe candidatul Partidului Șor. Culmea miopiei politice este că exponentul Mișcării „Unirea” nu a calculat consecințele acțiunii sale neinspirate, care a facilitat victoria candidatului PSRM. Comportamentul contradictoriu, cabotinismul politic și rezultatele modeste ale lui Dorin Chirtoacă, în aceste alegeri, riscă să compromită încercările de consolidare a Mișcării „Unirea”.
