Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Desecretizarea arhivelor KGB

Desecretizarea arhivelor KGB

Iniţiativa Partidului Liberal privind adoptarea unei Legi a Lustraţiei în R. Moldova a pus lumea pe jar. În timp ce unii zic «da», alţii spun, categoric, «nu» sau trişează.

Legea Lustraţiei: cine şi de ce se teme de ea?

Arcadie Suceveanu, Uniunea Scriitorilor

Arhivele securităţii trebuie desecretizate. De mult era timpul. Dar nu e târziu nici azi. Sunt pentru o Lege a Lustraţiei. Cine se teme de ea? Cei cu musca pe căciulă. Şi dacă ţinem cont că nu e pentru prima dată când se pune problema Legii Lustraţiei, concluzia e că cei «cu musca» sunt tocmai cei care au fost şi cu decizia. Aici e problema. Şi Legea trebuie să ne ajute să scăpăm de problemă. Ştiu că se fac tot felul de speculaţii de genul că o Lege a Lustraţiei ne va lăsa fără intelectualitate… A zis-o Lucinschi. S-ar putea să aibă dreptate, dar s-ar putea să fie şi o «puşcă», ca să ne facă să renunţăm la ea. La fel ca şi zvonurile, despre faptul că dosarele kgb sunt de mult la Tiraspol sau la Moscova. S-ar putea, însă cred că adevărul e undeva la mijloc. Trebuie făcută lumină în această problemă. Societatea trebuie o dată şi o dată filtrată, trebuie să ne facem ordine în „casă”, aşa cum au făcut-o şi alte state. Altfel, rămâne ceva putred «în Danemarca noastră».

Vitalie Nagacevschi, avocat, Jurişti pentru Drepturile Omului

Faptul că avem nevoie de o Lege a Lustraţiei nici nu se discută. Că există persoane care se tem de ea, asta-i altceva. Dar se tem de ea cei care au avut ori mai au şi azi anumite obligaţii faţă de serviciile secrete ruse sau sovietice, indiferent dacă au fost şi sunt agenţi în state ori sub acoperire şi indiferent cu cine au colaborat – cu kgb-ul de atunci sau fsb-ul de azi. De aici şi teama lor, ca să nu iasă lucrurile la suprafaţă, să nu transpară informaţia, să nu devină publică, să nu-i developeze, pentru că mulţi dintre ei au funcţii în stat. Cât timp nu vom avea o Lege a Lustraţiei, atât timp vom avea probleme în R. Moldova, pentru că persoanele cu identitate dublă (dintre cei care ne conduc) vor lucra pentru alte state, şi nu pentru acest stat. Noi trebuie să mergem, cel puţin, pe calea pe care a mers România: persoanele care au colaborat cu serviciile speciale să fie private de dreptul de a ocupa funcţii publice, mai cu seamă, posturi decizionale.

Pavel Borşevschi, preot

Cred că problema trebuie privită din două puncte de vedere. Lumea de aceea s-a şi împărţit între «da» şi «nu». Unii consideră că Legea Lustraţiei e pentru răzbunare. Şi dacă e aşa, e păcat. Există şi un al doilea pinct de vedere: să le dăm posibilitate celor greşiţi de a se pocăi. E păcatul lor. Eu cunosc, ca preot, oameni care trăiesc povara acestui păcat. Şi care au păreri de rău. Este adevărat, nu sunt toţi la fel, nu toţi o fac, dar nici nu rezolvăm problema cu de-a sila. Biserica a chemat mereu la iertare şi eu sunt de partea Bisericii. Judecata e a lui Dumnezeu. S-a făcut nedreptate şi suferinţă multă şi noi cunoaştem cine a făcut-o şi cum se cheamă acest regim, şi trebuie să facem ca el să nu mai aibă cuib al fiinţării pe acest pământ. Însă, dacă ar fi să ne amintim, din toate câte s-au întâmplat merită să ne amintim de cei care au suferit, nu de cei care au adus suferinţa. Sunt pentru mânia lui Dumnezeu în cazul lor, nu pentru cea lumească.

Iurie Colesnic, istoric

Teamă e şi firesc să fie, deşi Legea este una întârziată. La începutul anilor ‘90, era uşor să fie făcută o triere a celor care au făcut poliţie politică, dar după 20 de ani, când mulţi dintre ei au fost în posturi, nu ştiu ce a mai rămas din arhivă. Depinde ce va zice Legea. Trebuie să fim selectivi, pentru că au fost persoane care au colaborat cu kgb-ul pentru a-şi face viaţă bună şi carieră, dar au fost şi cazuri când au fost prinşi în capcană şi constrânşi să o facă. Ştim care era sistemul. Nu cred că alde Voronin vor şi ei o Lege a Lustraţiei, pentru că sunt primii care ar cădea sub incidenţa ei. Dar fac teatru, se răzbună pe cei care cer această Lege şi caută să deplaseze accentele, ca responsabilitatea să cadă pe aceleaşi victime ale regimului represiv kgb-ist, iar „tujii” s-o ducă bine mai departe. Legea trebuie să aibă mai mult un substrat moral, iar verdictul să se limiteze la ocuparea unor funcţii în stat şi la retragerea gradelor, decoraţiilor şi altor privilegii de stat.