Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   De ce refuză Stoianoglo să…

De ce refuză Stoianoglo să vină în Parlament? Nu are ce spune?

Procurorul general nu va veni săptămâna aceasta în Parlament. Pe 29 noiembrie, Alexandr Stoianoglo a făcut un an de la numirea în funcție, ocazie cu care a fost invitat în plenul Parlamentului, ca să prezinte situația în cele mai scandaloase dosare de corupție: furtul miliardului, laundromat-ul, Bahamas-ul, Metalferos… Stoianoglo a refuzat, motivând că legislatorii și-au depășit competențele și că el nu este obligat să prezinte rapoarte Parlamentului. De cealaltă parte, deputații îi reproșează că, într-un an de când e procuror general, nici un dosar de rezonanță nu a fost transmis în judecată.

Natalia Moloșag, avocată

Cred că nu are… Dl Stoianoglo înțelege că, dacă vine în Parlament, va fi luat din scurt la întrebări – și întrebări concrete, pe dosare concrete, în care nu s-a făcut nimic, decât s-au pus și s-au ridicat sechestre. Promisiunile au fost mari: miliardul recuperat, și nu e, Plahotniuc în cătușe, dar e liber, Șor la pușcărie, dar rămâne deputat, Platon eliberat și multe altele. S-a făcut altceva decât s-a promis. S-a schimbat procurorul general, în rest nu s-a schimbat nimic. Sistemul a rămas același, cu aceiași oameni și cu același stil de lucru. Și nu e vorba doar de dosarele de mare corupție, dar și de cele ordinare, în care există mult abuz și mult formalism. Personal, m-am adresat în trei cazuri dlui Stoianoglo și niciun răspuns. Pentru omul simplu, procuratura a rămas aceeași.

Igor Munteanu, deputat

Personal, văd o contradicție în nedorința dlui Stoianoglo de a prezenta un raport autorității legislative supreme, pe motiv că aceasta i-ar leza autonomia funcțională. Dar de ce nu s-a simțit lezat participând la zaiafeturile lui I. Dodon, în ședințele unui Consiliu Suprem de Securitate, cu atribuții consultative? Da, Ghidul ONU din 1990 și recomandarea CoE cu privire la rolul procuraturii în sistemul justiției penale din 2000 statuează că procuratura este un serviciu independent, autonom, dar independența și autonomia nu îi sunt date acesteia în propriul interes, ci în interesul înfăptuirii Legii. Or, legislatorii care au investigat circumstanțele fraudei bancare își doresc exact ceea ce trebuie să livreze procurorii: o investigație onestă, în interes public, a unor infracțiuni. În aceste condiții, neputința dlui Stoianoglo de a-și înfrâna orgoliul profesional ne vorbește despre o vizibilă neadecvare profesională. După un an de mandat, procurorul general ar fi trebuit să livreze rezultate tangibile și recunoscute public, nicidecum artificii gratuite, lipsite de consistență.

Iurie Țap, fost deputat

Din perspectiva principiului constituțional al separării puterilor, refuzul dlui Stoianoglo este unul motivat: PG este în afara controlului parlamentar. Problema poate fi, însă, abordată altfel, din perspectiva controlului executării legilor. Astfel, Legea cu privire la procuratură prevede prezentarea raportului anual privind activitatea procuraturii. În condiţiile legii, la începutul anului viitor, Parlamentul ar putea audia acest raport. În dependență de analiza prezentată, s-ar putea veni și cu aprecierile de rigoare. Trebuie să recunoaștem însă, că situația procurorului general este una dificilă. Pe de o parte, acesta se confruntă cu o presiune enormă din exterior, dar și mai grav – cu sabotajul latent din interiorul sistemului. Procurorul general ar avea nevoie de sprijinul Parlamentului, Președinției, Guvernului, care ar trebui să promoveze permanent mesaje de încurajare a luptei cu corupția, dar și să întreprindă pași concreți în acest sens.

Cornelia Cozonac, Centrul de Investigații Jurnalistice

Alexandr Stoianoglo, om venit în funcție din sistem, s-a gândit că va face față situației… Eu cred că el și-a dorit să miște din loc dosarele grele, să pună pe roate munca procurorilor. Doar că socoteala de acasă nu a coincis cu cea din târg, cum zice o vorbă din bătrâni… Nu a avut cu cine lucra la dosarele grele. Mare parte din procurori sunt compromiși, implicați în scheme de corupție, din care cauză sunt ușor presați de politic ca să lucreze la comandă. Nu exclud ca există și procurori necompromiși, dar schemele se fac cu cei compromiși… Stoianoglo cred că ar avea ce spune la un an de mandat, dar fie se teme să o facă, fie nu are suficient curaj să schimbe lucrurile așa cum vrea și cum a promis să o facă.

Pentru conformitate, P.G.