De ce R. Moldova rămâne o ţară coruptă?
„În pofida eforturilor anticorupţie, în mod special dezvoltarea unui cadru legal, instituţional şi de politici publice, depuse de către autorităţi, nivelul perceput de corupţie în R. Moldova continuă a fi înalt”, constată Transparency International (TI) Moldova, în cadrul evaluării celor 13 piloni din cadrul Sistemului Naţional de Integritate. De această dată, sub lupa experţilor au ajuns Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Comisia Naţională de Integritate (CNI).
Potrivit Indicelui Perceperii Corupţiei (IPC), lansat de către TI la finele anului trecut, R. Moldova a înregistrat în 2013 un scor al IPC de 35 de puncte (pe o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică o corupţie totală, iar „100” – lipsă totală a corupţiei), plasându-se pe locul 102 din 177 de ţări incluse in clasament. Pentru comparaţie, în 2012, scorul IPC a fost de 36 de puncte, ţara noastră fiind pe locul 94 din 178 de ţări. „Această stare de fapt este cauzată şi de problemele cu care se confruntă agenţiile anticorupţie în activitatea lor. O problemă majoră rezidă în discrepanţa substanţială dintre potenţialul declarat de lege şi cel care poare fi valorificat realmente”, relevă autorii studiului.
La CNA, mai bine decât la CNI
Autorii evaluării au constatat că salariile membrilor CNI sunt cu mult mai mici decât ale celor de la CNA. Astfel, dacă salariul de funcţie al directorului CNA este de 10500 de lei, iar al adjuncţilor de 9500 de lei, cel al preşedintelui CNI nu depăşeşte 5000 de lei, iar al preşedintelui, 4700 de lei. În acest sens se impune o revizuire a salarizării preşedintelui şi vicepreşedintelui CNI. Ceilalţi membri ai CNI au salarii de 4500 de lei. „Se impune o majorare a salariului preşedintelui şi vicepreşedintelui CNI. În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi membri, chiar şi salariul actual rămâne nejustificat, atâta timp cât aceştia nu sunt obligaţi să coordoneze şi nu coordonează unul din domeniile de activitate ale CNI”, se menţionează în evaluare. Autorii constată că funcţia de colaborator al CNA este cu mult mai atractivă decât funcţia de angajat al CNI, motiv pentru care CNA, spre deosebire de CNI, nu se confruntă cu probleme majore legate de personal, şi precizează că mărimea salariilor angajaţilor CNI este insuficientă pentru a asigura calitatea şi stabilitatea personalului CNI.
Totodată, în evaluare este abordată şi problema numărului mic de angajaţi de care dispune CNI-ul, menţionând că 17 angajaţi sunt nevoiţi să verifice aproximativ 40 de mii de declaraţii cu privire la venituri şi proprietăţi. „În atare condiţii, este evident că fără resurse umane suficiente, calificate şi adecvat salarizate, CNI nu poate să-şi realizeze misiunea instituţională”, remarcă TI Moldova.
Ambele instituţii, cu probleme de (in)dependenţă
Autorii studiului au mai ajuns la concluzia că, în pofida reglementărilor legale, care oferă CNI-ului şi CNA-ului o independenţă absolută, în realitate, agenţiile anticorupţie nu deţin independenţă plenară. TI Moldova susţine că mai vulnerabilă, în acest sens, este CNI şi că dependenţa acestei autorităţi faţă de politic a fost demonstrată prin modul în care a fost înfiinţată în actuala sa componenţă, când preşedintele, dar alţi trei membri au fost numiţi de partide politice.
„Este necesară revizuirea modului de constituire a CNI. Numirile în funcţii ale membrilor CNI nu ar trebui să fie supuse unor negocieri politice, ci unei politici în domeniu pe termen lung. În acest sens, mai eficient ar fi ca CNI să fie condus unipersonal de un preşedinte, care ar putea fi asistat de un vicepreşedinte. Preşedintele şi vicepreşedintele CNI ar trebui să fie numiţi de către Preşedintele R. Moldova, care, pornind de la statut şi exigenţele ce i se impun, este mai distant atât faţă de Legislativ, cât şi faţă de Executiv. Eventual, numirile ar putea fi precedate de un concurs public, fiind necesare şi norme legale în acest sens. Aceasta ar asigura probitatea şi ar spori credibilitatea CNI”, cred autorii studiului.
Şefii anticorupţie, vizaţi în anchete jurnalistice
„Nici pentru CNA, independenţa instituţională nu este confirmată în practică”, remarcă TI Moldova. „CNA, în mod constant, este supus unor reorganizări, care nu întotdeauna sunt justificate prin raţionamente de ordin instituţional, fiind public percepute, mai degrabă, ca încercări de a intimida autoritatea. TI Moldova a atras de repetate ori atenţia publicului asupra unei eventuale influenţe politice asupra activităţii acestei autorităţi atât în procesul discuţiei reformei CCCEC, cât şi ca urmare a valului de dosare pornite contra reprezentanţilor unui singur partid în rezultatul diferendelor dintre liderii partidelor de la guvernare”, punctează autorii evaluării, referindu-se la dosarele penale iniţiate pe numele mai multor apropiaţi ai PLDM, în februarie 2013, timp în care Vlad Filat, liderul PLDM, şi Vlad Plahotniuc, unul dintre liderii PD, partid căruia îi revenise CNA după împărţirea funcţiilor în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, se acuzau reciproc.
Referitor la CNA, experţii TI Moldova au constatat că, în pofida eforturilor depuse, există cazuri de eşec al mecanismelor interne de integritate şi că printre colaboratorii Centrului se regăsesc persoane împotriva cărora sunt pornite cauze penale pe cazuri de corupţie. Potrivit statisticilor oferite de către Procuratura Anticorupţie, în cursul anului 2013, procurorii au expediat instanţelor judecătoreşti cauze penale privind comiterea infracţiunilor de corupţie şi conexe celor de corupţie în privinţa a 3 colaboratori ai CNA. Totodată, amintesc experţii, atât preşedintele CNI, Anatolie Donciu, cât şi directorul CNA, Viorel Chetraru, au fost vizaţi în investigaţii ale jurnaliştilor în legătură cu proprietatea pe care o deţin. Ulterior, în cazul preşedintelui CNI, comisia specială a Parlamentului de control al declaraţiilor membrilor CNI nu a identificat încălcări sancţionabile. În cazul directorului CNA, declaraţia acestuia a fost supusă controlului din partea CNI, instituţia neidentificând încălcări sancţionabile. La fel, proprietăţile mai multor colaboratori ai CNA au fost în vizorul mass-mediei, iar ulterior, în baza acestor informaţii, CNI a decis iniţierea controlului în privinţa a 5 angajaţi ai CNA.
Propunerile TI Moldova
Astfel, pentru a reglementa deficienţele din sistemul anticorupţional, TI Moldova are o serie de propuneri, atât pentru organele vizate în evaluare, cât şi pentru instituţiile statului care au în subordine aceste două agenţii anticorupţie. Pentru CNI, printre altele, TI Moldova propune completarea legii cu privire la CNI, a altor legi, care să permită angajaţilor instituţiei accesul gratuit la toate bazele ce conţin date despre proprietăţile persoanelor, majorarea personalului instituţiei, dar şi a salariilor angajaţilor. Totodată, pentru CNA, TI Moldova propune îmbunătăţirea dotării tehnice a Centrului, precum şi alocarea unei linii de buget pentru activităţile de prevenire a corupţiei, dar şi asigurarea independenţei organului de urmărire penală al CNA prin subordonarea conducătorului direcţiei nemijlocit directorului CNA. În acelaşi, timp, experţii consideră că se impune îmbunătăţirea de către CNA a procesului de implementare a nomelor etice, a politicilor de declarare a veniturilor şi proprietăţii, a intereselor personale, dar şi revizuirea legislaţiei privind testarea integrităţii profesionale, inclusiv prin stabilirea unor criterii clare ce întemeiază decizia CNA de a iniţia testul.
Precizăm că evaluarea CNI şi CNA face parte din proiectul TI Moldova „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în cinci ţări membre ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaijan, Georgia, Ucraina şi Moldova), proiect finanţat de Comisia Europeană şi Fundaţia Est-Europeană.
V.M.
