Care a fost diferența dintre alegerile parlamentare și cele prezidențiale și referendum, în privința fraudării voturilor? Maia Sandu: „Nu a fost situația de anul trecut – când o instituție a zis că lucrează iar alta nu vrea să lucreze”
Președinta Maia Sandu afirmă că „marea diferență dintre rezultatele instituțiilor” la alegerile parlamentare, față de alegerile prezindențiale și referendumul din toamna anului trecut, în privința investigării fraudelor electorale, ar fi „cooperarea Procuraturii”. Șefa statului a sugerat că, în 2024, Procuratura „nu a vrut să lucreze”. Declarațiile au fost făcute marți, 30 septembrie, la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
„Pot să vă spun în ce a constat marea diferență dintre rezultatele instituțiilor de anul trecut și din acest an. Anul trecut, din păcate, și în primul și în al doilea tur, dar mai ales în primul tur la prezidențiale și la referendum, s-au cumpărat multe voturi. Poliția a acționat și atunci, doar că nu a avut cooperarea Procuraturii. Poliția își poate face munca de aici până aici, dar ca să fie finalizat procesul, trebuie să participe toate instituțiile.
Iată în acest an, Procuratura și-a făcut treaba conform legii și au fost rezultate. S-au oprit aceste scheme. Oamenii care au organizat, sau au încercat să organizeze scheme de cumpărare de voturi, au nenorocit o sumedenie de oameni care au ajuns să plătească amenzi mari pentru că și-au vândut votul. Dar trebuie să răspundă, în primul rând, cei care i-au momit ce acești oameni în capcane. Iată în acest an, pentru că toate instituțiile au lucrat, pentru că nu a fost situația de anul trecut – când o instituție a zis că lucrează iar alta nu vrea să lucreze, de parcă nu era țara tuturor. Am văzut acum că statul poate fi eficient când instituțiile respectă legea și își îndeplinesc obligațiunile. Nimeni nu le cere nimic altceva”, a declarat Maia Sandu.
În toamna anului 2024, șefa statului a declarat că „schimbările pe care le-am făcut la Procuratura Anticorupție nu au dat rezultate și recomandarea Consiliului Suprem de Securitate către Guvern a fost să vină cu o propunere nouă pentru a schimba situația de la Procuratura Anticorupție, pentru că am văzut un eșec total din partea acesteia pe lupta împotriva corupției și mai ales a corupției politice”.
Atunci, Procuratura Anticorupție (PA), condusă de Veronica Dragalin, a publicat un comunicat de presă în răspuns la concluziile Consiliului Suprem de Securitate. Deși conform noilor atribuții, PA nu mai este responsabilă să gestioneze dosarele de corupție electorală, reprezentanții instituției au sugerat, fără a oferi mai multe detalii, că „Guvernul ar putea lua în calcul experiența Procuraturii Anticorupție de a investiga astfel de cazuri și de a combate acest flagel antisocial care erodează sistemul securității naționale”.
Potrivit datelor obținute de către Serviciu de Informații și Securitate (SIS), în Federația Rusă, orașul Moscova, a fost instituit un centru operațional de comandă, sub coordonarea autorităților ruse, care avea drept obiectiv primordial compromiterea referendumului republican și a scrutinului prezidențial. În acest scop, „factorul rus” l-ar fi desemnat pe condamnatul fugar Ilan Șor drept conducător al acestui grup criminal, oferindu-i acestuia „tot spectrul de instrumentar necesar”: resurse financiare, mediatice, umane, logistice, tehnice, precum și suportul contrainformativ.
SIS, de comun cu autoritățile naționale și partenerii externi, ar fi „reacționat prompt și instantaneu” în vederea preîntâmpinării și combaterii imixtiunii externe și „altor riscuri proeminente cu referință la procesul electoral, realizând în acest scop multiple și diverse măsuri de competență”.
Deputații au audiat, în cadrul ședinței plenare din 12 decembrie 2024, informații despre acțiunile întreprinse de autorități cu referire la fraudele electorale semnalate în cadrul alegerilor prezidențiale și al referendumului republican din toamna anului 2024.
Procurorul general, Ion Munteanu, a menționat că, pe perioada campaniei electorale, au fost deschise 84 de cauze penale, care vizează infracțiuni referitoare la procesul electoral. 70 dintre ele vizează corupția electorală. Datele au arătat că în cele mai multe cazuri este vorba despre oferirea de mijloace bănești provenite din surse externe.
De asemenea, directorul Centrului Național Anticorupție, Alexandr Pînzari, a menționat că au fost efectuate peste 500 de percheziții, au fost audiate 400 de persoane, iar 150 de persoane au primit statut de bănuit sau de învinuit de corupție electorală. Datele prezentate arată că au fost aplicate sechestre de 57,7 milioane de lei. Directorul CNA s-a referit și la coruperea electorală pasivă – au fost examinate 3560 de procese-verbale de constatare, parvenite de la agenții constatatori ai Inspectoratului General al Poliției. Respectiv, au fost aplicate amenzi de nouă milioane de lei, iar datele arată că alegătorii au primit mită de până la două mii de lei, pachete cu produse alimentare sau alte bunuri pentru a vota un anumit candidat sau o anumită opțiune la referendumul constituțional.
Mai mult decât atât, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că, până în decembrie, au fost documentate 140 000 de persoane care ar fi fost implicate în infracțiuni de corupție electorală.
Informații au fost prezentate și de către directorul Serviciului Informații și Securitate, Alexandru Musteața, care a vorbit despre imixtiunea Federației Ruse în scrutinele electorale și acțiunile care au avut drept scop compromiterea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional. Potrivit directorului SIS, a fost utilizat un întreg instrumentar hibrid – financiar, uman, tehnic, contrainformativ, combativ etc. În acest sens, SIS a expediat 147 de note informative către instituțiile responsabile ale statului.
