2014: Evenimente politice care au marcat destinul R. Moldova

31 martie 2014

Vizita la Chişinău a Victoriei Nuland, asistent pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al Secretarului american de Stat. „Vi-zita mea în R. Moldova nu este întâmplătoare”, a declarat presei Nuland. „Relaţiile dintre R. Moldova şi SUA nu au mai fost atât de intense. Am venit pentru a manifesta suportul Americii pentru suveranitatea şi integritatea R. Moldova. Noi dorim să vedem o Moldovă prosperă, independentă şi europeană, alături de UE”. Vi-zita şi mesajul Victoriei Nuland a fost calificată la Chişinău drept o suplimentare a vizitei din 5 decembrie, 2013, a Secretarului de Stat american, John Kerry, care a exprimat, într-o altă manieră, dar, în fond, acelaşi mesaj de sprijin american pentru R. Moldova. Kerry anunţase că SUA se va opune politicii Federaţiei Ruse de a-şi forţa influenţa în mai multe state ex-sovietice, inclusiv în R. Moldova şi Ucraina.

4 aprilie 2014

Parlamentul votează Legea care anulează termenul de prescripţie pentru abuzurile comise în perioada protestelor din 7 aprilie 2009. Comuniştii s-au opus deciziei, părăsind sala de şedinţe şi cerând, ulterior, Curţii Constituţionale (CC) să se pronunţe pe marginea deciziei. În 27 mai, CC a declarat neconstituţională Legea care anulează termenul de prescripţie în cazul persoanelor care au comis infracţiuni de abuz de putere, abuz de serviciu ori şi-au depăşit atribuţiile de serviciu în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009. Legea rămâne valabilă pentru cazurile în care au fost săvârşite infracţiuni deosebit de grave, termenul de prescripţie fiind aplicabil şi după 20 de ani.

28 aprilie 2014

Cetăţenii R. Moldova intră în dreptul de a călători fără vize în UE. R. Moldova este primul din statele-membre ale Parteneriatului Estic care a beneficiat de dreptul la călătorii fără vize în UE, avansând Ucraina, candidatul nr.1 pe lista aşteptărilor. Negocierile pe marginea liberalizării regimului de vize au fost lansate pe 15 iunie 2010 şi au intrat în vigoare pe 28 aprilie 2014. „De astăzi, a căzut cortina de fier între R. Moldova şi Europa”, au declarat cu ocazia evenimentului, la Chişinău, liderii Alianţei de guvernare. Ulterior, regimul de vize pentru R. Moldova a fost abolit şi de Turcia şi Israel. După anula-rea regimului de vize pentru UE, moldovenii pot călători liber în 68 de state ale lumii.

27 iunie 2014

La Bruxelles, UE a semnat Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu R. Moldova, Ucraina şi Georgia. Acordurile au fost semnate de către cei 28 de şefi de state şi de guverne ale UE. Din partea R. Moldova, documentul a fost semnat de premierul Iurie Leancă. În opinia mai multor analişti, evenimentul este, pentru R. Moldova, al doilea, ca importanţă, după Declaraţia de Independenţă. Negocierile pe marginea Acordului de Asociere RM-UE au demarat pe 12 ianuarie 2010, finalizând cu parafarea Acordului la Vilnius în noiembrie 2013.

2 iulie 2014

Parlamentul R. Moldova a ra-tificat Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu UE. Opoziţia comunistă a părăsit Legislativul, înainte ca proiectul să fie supus votului, iar grupul parlamentar al socialiştilor a votat împotrivă. „Asocierea politică şi economică cu UE este cel mai important obiectiv pe care R. Moldova l-a avut în ultimii ani”, a declarat în Parlament preşedintele N. Timofti. „Doar alături de UE, vom putea lăsa îndărăt stagnarea, vom scăpa de corupţie şi vom cunoaşte dezvoltarea pe care ne-o dorim… Obţinerea calităţii de membru cu drepturi depline al UE este punctul final al parcursului european al R. Moldova”, a remarcat în aceeaşi şedinţă premierul Iu. Leancă. „Proiectul european nu aparţine unui partid anume sau unui politician. El aparţine cetăţenilor, inclusiv celor care votează partidele din opoziţie”, a subliniat şeful Legislativului, Ig. Corman. Acordul de Asociere, ca şi cel de Liber Schimb, a fost pus în aplicare provizorie din 1 septembrie, cu o lună mai devreme decât se preconiza la semnarea acestuia.

27 august 2014

De Ziua Independenţei, este dat în explotare gazoductul Iaşi-Ungheni, cel mai serios proiect strategic comun Bucureşti-Chişinău, de la declararea independenţei încoace. Proiectul îşi propune să reducă dependenţa energetică a R. Moldova faţă de Rusia. Livrarea de gaze către R. Moldova a fost anunţată pentru 1 ianuarie 2015, la un preţ mai mic cu 55 USD faţă de costurile impuse de Rusia.

1 septembrie 2014

Rusia introduce, prin deci-zia Guvernului Medvedev, taxe vamale la importul mai multor mărfuri şi produse din R. Moldova, ca răspuns la ratificarea de către Parlamentul de la Chişinău a Acordului de Asociere cu UE. În urma sancţiunilor, exporturile pe piaţa rusă s-au redus cu circa 30% şi s-au triplat pe Piaţa Europeană.

13 noiembrie 2014

Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere UE–R. Moldova. Decizia a fost remarcată la Chişinău de societatea civilă drept „un eveniment istoric” pentru destinele R. Moldova, o „carte verde” pentru R. Moldova în relaţiile politice şi schimburile comercial-economice cu UE. „E un eveniment important nu doar pentru R. Moldova, ci şi pentru întreaga Europă, fie că ne referim la statele membre, fie că la instituţiile comunitare… Felicitări”, a declarat, cu ocazia evenimentului, Ambasadorul României în R. Moldova, Marius Lazurca. Patidele filo-ruse de la Chişinău au tratat cu tăcere evenimentul. Acordul a fost ratificat, până în prezent, de 11 dintre ţările-membre, prima fiind România.

20 noiembrie 2014

Are loc vizita la Chişinău a preşedinţilor Poloniei şi Ucrainei, Bronislav Komorovski şi Petro Poroşenko. Potrivit declaraţiilor celor doi oficiali, vizita lor la Chişinău, în ajunul alegerilor parlamentare, este „un semn de solidaritate cu Moldova şi cu politica acesteia de a-şi găsi o cale proprie spre Vest”. Vizita noastră la Chişinău „arată cât de importante sunt alegerile din R. Moldova pentru Ucraina… Opţiunile pro-UE sunt cruciale pentru stabilitatea din întreaga regiune”, a remarcat Poroşenko.

28 noiembrie 2014

Prima vizită la Chişinău a preşedintelui nou-ales al României, Klaus Iohannis. Ataşat de destinele R. Moldova, Iohannis a îndemnat cetăţenii să voteze pentru continuarea cursului pro-european, asigurând R. Moldova de tot sprijinul politic, diplomatic şi logistic al României. „Nu există nicio ţară atât de importantă pentru România ca R. Moldova”, a declarat noul lider de la Cotroceni. Iohannis a reiterat demersul public al preşedintelui Băsescu că „aderarea R. Moldova la UE e un proiect naţional al României” şi a anunţat că îşi doreşte ca acest lucru să se întâmple „în perioada mandatului meu de preşedinte. Dacă o vor face, românii din stânga şi din dreapta Prutului ar putea să se regăsească în marea familie a UE”, a declarat presei Klaus Iohannis care, din 21 decembrie, a preluat, oficial, mandatul de nou preşedinte al României.

30 noiembrie 2014

În R. Moldova au loc alegeri parlamentare ordinare. Scrutinul este câştigat, cu o majoritate simplă (55 de mandate) de partidele aflate, în diferite configuraţii, la guvernare pe parcursul anilor 2009—2014. La 4 decembrie, liderii PLDM, PDM şi PL au anunţat public că au decis crearea unei alianţe comune de guvernare, pentru continuarea programului de integrare europeană, iniţiat în anii 2009 şi 2010.

12 decembrie 2014

R. Moldova, alături de Ucraina şi Georgia, a obţinut sta-tutul de aliat militar al SUA, fără a fi membru NATO. O decizie, în acest sens, a fost adoptată în Se-nat şi în Camera Reprezentanţilor Congresului SUA.