Odată cu aderarea la UE, ,,locuitorii R. Moldova vor intra într-un conflict sângeros pentru NATO”? Falsuri răspândite de către politicieni, demontate de către experți și tratate
Falsurile privind integrarea Republicii Moldova (R. Moldova) la UE circulă tot mai des în societate, odată cu deschiderea negocierilor de aderare. Printre cei care împrăștie dezinformări se regăsesc și politicieni. Dacă R. Moldova va deveni parte a UE, „locuitorii noștri vor intra într-un conflict sângeros pentru NATO”. Prin intermediul acestui narativ, fostul deputat fugar Ilan Șor îi sperie pe cei peste 100 de mii de utilizatori care îl urmăresc pe pagina sa de Facebook.
Am analizat și a demontat narativele periculoase cu ajutorul expertei în politică externă, Angela Grămadă, dar și prin intermediul prevederilor și tratatelor internaționale.
Totodată, cercetăm declarația finală a Consiliului Nord-Atlantic din 11 iulie 2023 de la Vilnius și prezentăm poziția NATO față de Ucraina și R. Moldova.
La începutul lunii februarie, fostul deputat și actualmente fugar, Ilan Șor, care periodic face naveta Israel – Rusia, a distribuit pe pagina sa de Facebook, un mesaj în limba română și rusă, ce face referire la procesul de aderare al R. Moldova la Uniunea Europeană.
Mai exact, acesta sugerează că devenind parte a UE, „locuitorii R. Moldova ar intra într-un conflict sângeros pentru NATO”.
Aderarea la UE vine la pachet cu aderarea la NATO? Țară membră NATO înseamnă țară expusă războiului? – am decis să analizăm și să explicăm acest narativ cu ajutorul unei experte în politică externă.
Răspuns la această întrebare ni-l oferă Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”.
Potrivit Angelei Grămadă, narativul utilizat de căte Ilan Șor este un fals. Grămadă explică că UE și NATO sunt organisme diferite. Aderarea la acestea se face pe calea negocierilor, pe cale benevolă, dar ambele organisme internaționale sunt promotoare a păcii, nicidecum a războiului.
„NATO și UE sunt două organizații total diferite. Și una, și cealaltă au fost create pentru a prezerva pacea. Și este greșit să spunem că NATO este o organizație care-și dorește război și promovează războiul. Dimpotrivă, NATO este o organizație de securitate colectivă defensivă, asta însemnând că ea contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor membre, pentru a-și proteja teritoriile, pentru a-și proteja independența și suveranitatea.
De cealaltă parte, Uniunea Europeană a venit cu o soluție economică la o problemă militară, tot de securitate. Vorbim aici despre soluția propusă de primele șase membre care au format comunitatea europeană în anii ’50, ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial. Și liderii fondatori ai comunității europene au gândit că, atunci când există o distribuție mai echitabilă a intereselor economice, când există politici unificate, când există coeziune în rândul statelor, este mai greu să ajungi la o conflagrație mondială de genul celui de-al Doilea Război Mondial.
Practic și una, și cealaltă au venit ca un fel de soluții propuse de state, actori ai relațiilor internaționale, pentru a prezerva pacea, nu pentru a contribui la reluarea unor acțiuni militare. Da, există state care au aderat mai întâi la NATO și apoi la UE, a fost decizia acestor state de a promova anumite procese de integrare regională care le-au ajutat, într-un fel sau altul, să-și alinieze standardele de democratizare la cele europene.
Deci, nimeni nu obligă și nu somează R. Moldova să devină țară membră a NATO”, precizează experta în politică externă.
Mai mult decât atât, experta vorbește despre experiența unor state care sunt parte a Uniunii Europene, dar nu și a NATO.
„Dincolo de aceasta, sunt state membre ale UE care nu au aderat la NATO. Un asemenea exemplu este Austria, care este țară neutră, care nu face parte din nicio structură colectivă defensivă și care, totuși, beneficiază de politicile UE, pentru că este țară membră a UE”, subliniază experta”, punctează Angela Grămadă.
Aderarea la UE vine la pachet cu aderarea la NATO? Țară membră NATO înseamnă țară expusă războiului? FALS!
llan Șor, liderul fostului partid „Șor”, care a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după căderea regimului Plahotniuc, a fost condamnat, pe 13 aprilie 2023, de magistrații Curții de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani. Conform Procuraturii Anticorupție, Ilan Șor urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii.
Din 2019, acesta se află pe teritoriului Israelului, având și cetățenia acestui stat. În prezent, Șor, cetățean al Statului Israel, este căutat la nivel internațional pe canalele INTERPOL, cu scopul arestării și extrădării. Cea mai recentă vizită a lui Ilan Șor la Moscova a fost la începutul lunii martie. Chișinăul a solicitat autorităților ruse să-l rețină și să-l extrădeze pe Șor, dar acestea au refuzat.
De altfel, Ilan Șor nu e singurul politician care speculează pe tema „eventualului pericol venit din partea NATO”. Marina Tauber, unul dintre cei mai vocali reprezentanți ai lui Ilan Șor în politica din R. Moldova, distribuie aproape fiecare postare a fostului său lider de partid.
„Bază pentru exerciții NATO, punct de transfer, colonie a Uniunii Europene – țara a devenit orice, doar nu un stat independent. Ministrul nostru al justiției se închină în fața Ambasadei SUA, iar ministrul de Interne nu poate organiza exerciții în cadrul departamentului său fără ambasadorul american. Este timpul să încetați să vă simțiți stânjeniți și să vă numiți deja “al 51-lea stat – Moldova”, mai scrie Ilan Șor, iar Marina Tauber distribuie.
Citiți continuarea articolului AICI
Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Construirea comunicării strategice pentru combaterea dezinformarii rusești în Moldova”, implementat de „Expert-Grup” în parteneriat cu Centrul de Studii Europa de Est, cu sprijin financiar din partea Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei. Autorul este singurul responsabil pentru informațiile furnizate în articol.
