Misiunea FMI, în discuții cu Maia Sandu. R. Moldova vrea negocierea unui nou acord, dar fără împrumuturi
Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu misiunea Fondului Monetar Internațional, aflată la Chișinău în perioada 7–20 mai 2026. Vizita are loc la solicitarea autorităților de la Chișinău pentru negocierea unui nou acord în cadrul Instrumentului de Coordonare a Politicilor (PCI) — un program al FMI fără finanțare directă, destinat țărilor care doresc sprijinul instituției pentru consolidarea cadrului macroeconomic și fiscal, fără a contracta împrumuturi, transmite președinția R. Moldova.
În comunicat se menționează că președinta „a reafirmat angajamentul R. Moldova față de un program ambițios de reforme, în special în domeniul politicilor economice, fiscale și administrării fiscale, stabilității financiare și consolidării cadrului macroeconomic”.
Parteneriatul cu FMI urmează a fi complementar agendei de aderare la UE a Republicii Moldova — un semnal clar pentru partenerii de dezvoltare și investitori cu privire la stabilitatea și predictibilitatea economică a țării, mai subliniază președinția.
În cadrul ședinței Guvernului din 6 mai, Premierul Alexandru Munteanu a declarat că vizita misiunii FMI la Chișinău reprezintă o etapă importantă în dialogul nostru economic și și-a exprimat speranța că discuțiile vor fi productive, în vederea încheierii unui nou program cu FMI.
Discuțiile cu FMI vizează reforma fiscală, consolidarea disciplinei bugetar-fiscale, eficientizarea administrării veniturilor publice, precum și prioritățile de dezvoltare economică și financiară ale Republicii Moldova. Pe agenda discuțiilor se regăsesc și subiecte ce țin de politicile macroeconomice, politica monetară, stabilitatea sectorului financiar și dezvoltarea pieței de capital, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor.
În noiembrie 2025 s-a anunțat că Republica Moldova nu va primi ultima tranșă din Programul de finanțare cu FMI, tranșă în valoare de aproximativ 170 de milioane de dolari, echivalentul a circa 2,9 miliarde de lei.
Ratarea ultimei tranșe a fost direct legată de restanțele Republicii Moldova în domeniul guvernanței, al luptei împotriva corupției și de capacitățile limitate în gestionarea banilor publici. Deși autoritățile au făcut progrese pe parcursul programului, care a durat patru ani, acestea nu au fost suficiente în etapa finală, iar unele instituții-cheie, precum Procuratura Anticorupție, au rămas fragile, au anunțat atunci reprezentanții FMI.