Lumea în așteptarea unei recesiuni: cum va afecta aceasta țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare

Instituțiile economice, una după alta, vorbesc despre probabilitatea unei intrări timpurii a economiei mondiale în recesiune. Motivele constituie ruperea lanțurilor de aprovizionare, creșterea costului transportului maritim și politica monetară blândă din anii precedenți. Cu toate acestea, modalitatea propusă de a face față principalei manifestări a acestor tendințe – creșterea prețurilor de consum – ar putea provoca și mai multe probleme părții în curs de dezvoltare a lumii. O creștere a ratelor dobânzilor de către băncile centrale ale țărilor occidentale va crește considerabil povara împrumuturilor externe pentru țările sărace, ceea ce se poate solda cu o criză umanitară și cu revolte sociale prelungite, scrie Vlast.

La începutul lunii iulie, directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a fost primul dintre șefii instituțiilor economice internaționale care a subliniat probabilitatea tot mai mare a unei recesiuni în economia globală. Încă în aprilie, FMI a prezis o scădere a creșterii PIB-ului global la 3,6% – cu 2,5% comparativ cu rezultatele anului trecut. Cu toate acestea, în următoarele săptămâni, această estimare ar trebui revizuită, pentru că situația se va înrăutăți. De asemenea, Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare economică își reduc, în mod constant, previziunile de la peste 4% la 3%.

Riscul unei recesiuni în zona euro

SUA se află, în prezent, în cea mai dificilă poziție dintre țările dezvoltate. În primul trimestru al anului 2022, economia țării s-a contractat cu 1,6%, iar perspectivele sale de viitor rămân vagi. Bloomberg estimează probabilitatea unei recesiuni în America, în următorii doi ani, la 75%.

Acest context afectează starea altor economii majore ale planetei. În primul trimestru, PIB-ul combinat al țărilor din grupul G7 a scăzut cu 0,1%, în timp ce economia zonei euro abia de s-a mai ținut în zona pozitivă, demonstrând doar o creștere de 0,27%. În același timp, analiștii băncii ING sunt convinși că, anul viitor, Europa nu va mai putea evita o recesiune.

Economiștii chestionați de Bloomberg consideră că riscul unei recesiuni în zona euro crește din cauza probabilității tot mai mari de deficit al gazelor naturale. În primul rând, Germania se va confrunta cu dificultăți– cea mai vulnerabilă țară a UE la reducerea aprovizionării cu transportatori energetici ruși. În plus, creșterea anormală a prețurilor la materiile prime este și ea o amenințare: de la începutul verii, costul gazului a atins un record de 1.900 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Motivele recesiunii

De obicei, motivul recesiunii iminente este considerată inflația globală în creștere, cauzată de întreruperea lanțului de aprovizionare, costurile de logistică în creștere și trilioane de dolari infuzați în economiile țărilor occidentale în timpul pandemiei. Acest lucru este agravat de consecințele războiului din Ucraina, care a determinat creșterea prețurilor la resursele energetice și la alimente, în special la cereale.

Pentru a preveni acești factori, băncile centrale din întreaga lume intenționează să majoreze drastic ratele-cheie, reducând, astfel, creșterea PIB-ului, puterea de cumpărare a oamenilor și ocuparea forței de muncă. Potrivit economistului Yanis Varoufakis, majoritatea fondurilor au ajuns în sistemul financiar, provocând boom-uri pe piețele de acțiuni, locuințe, criptomonede și alte active.

Astfel, nu activitatea de consum a maselor largi a dus la creșterea prețurilor pentru toate bunurile și serviciile, ci speculația cu activele financiare, care s-a suprapus cu dorința sectorului corporativ de a recâștiga pierderile de doi ani prin majorarea prețurilor pentru produsele lor. În același timp, soluția problemei este văzută de băncile centrale mondiale nu în reglementarea piețelor financiare și în impozitarea utilizatorilor acestora, ci în reducerea salariilor reale în rândul grupurilor cu venituri mici și medii.

În 2022, un moment agravant pentru economia globală, pe lângă pandemie, a fost impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, principalul exportator mondial de produse agricole ieftine și resurse energetice. Și, dacă acest lucru va avea un efect grav, dar nu distructiv asupra țărilor dezvoltate, atunci acesta va fi resimțit mult mai puternic de către țările sărace. Acestea s-au confruntat deja cu o slăbire a securității alimentare din cauza pierderii veniturilor din export și/sau din turism în timpul pandemiei, ceea ce a dus la tulburări sociale prelungite.

Recesiunea vs deprecierea monedei

Și mai multe prejudicii aduse acestor țări pot fi cauzate de o creștere a poverii datoriei externe și de dificultățile de plată a fluxurilor de import, dintre care 80% sunt achiziționate cu dolari. În timpul unei recesiuni, investitorii, care caută siguranță pe piețe mai stabile, vând, de obicei, active denominate în moneda lor locală și transferă acești bani în străinătate. Până la jumătatea lunii mai, ieșirile de capital din țările în curs de dezvoltare a depășit 61 de miliarde de dolari, ceea ce le-a redus rezervele de dolari, pe care le acumulează, pentru a putea compensa fluxurile de import în cazul în care monedele lor vor slăbi considerabil.

Ultimii 12 ani de bani ieftini, cauzați de o politică monetară slabă a țărilor occidentale, au făcut țările sărace mai vulnerabile la circumstanțele actuale. Când mizele erau joase, ele și-au crescut împrumuturile externe prin emiterea mai multor datorii în dolari. Această datorie a fost deservită de veniturile valutare. Ei se confruntă acum cu un moment prelungit de contracție a acestor venituri și cu o înăsprire a politicii monetare. Și, pe măsură ce ratele dobânzilor cresc, crește și costul deservirii datoriei. Drept urmare, datoria totală a țărilor în curs de dezvoltare s-a dovedit a fi cu 250% mai mare decât mărimea veniturilor lor, ceea ce constituie valoarea maximă a ultimilor 50 de ani.

Totodată, deprecierea monedelor proprii ale țărilor în curs de dezvoltare față de dolar are un impact negativ asupra bilanțurilor bancare. Pe măsură ce dolarul crește, crește și valoarea acestor datorii externe în monedă națională. În baza nepotrivirii dintre active și obligații, sistemul bancar va acorda mai puține credite pentru investiții și consum sectorului corporativ și sectoarelor comerțului cu amănuntul.

Potrivit lui Dominic A. Leusder, directorul centrului de cercetare LSE Global Economic Governance Commission, există probabilitatea ca, în lunile următoare, criza balanței de plăți din țările în curs de dezvoltare, provocată de creșterea dolarului și de slăbirea monedelor locale, să fie înlocuită cu o criză a datoriilor. Din această schimbare ar putea rezulta tulburări sociale larg răspândite și foamete, chiar dacă stocurile mondiale ale celor trei mărfuri agricole majore – orez, grâu și porumb – ating aproape cote istorice. În același timp, alte 10 milioane de oameni, conform Băncii Mondiale, ar putea cădea sub pragul sărăciei extreme.

Redactoră: Olga BULAT