Producția de rachete balistice a Rusiei a crescut cu cel puțin 66% față de anul trecut – presa ucraineană. Război în Ucraina, ziua 1196
UPDATE 22:00 Producția de rachete balistice a Rusiei a crescut cu cel puțin 66% în ultimul an, potrivit unor date ale serviciilor de informații militare ucrainene (HUR), în posesia cărora au intrat jurnaliștii de la Kyiv Independent.
Conform datelor obținute de HUR, Moscova produce în prezent între 60 și 70 de Iskander-M – versiunea balistică a rachetei – și între 10 și 15 rachete Kinzhals hipersonice pe lună. Comparativ cu 40 de Iskander-M raportate în mai 2024 și 4-5 Kinzhals raportate în aprilie 2024.
Aceasta reprezintă o creștere a producției de 66,67%.
Atacurile cu rachete balistice asupra Ucrainei au devenit mai sângeroase în ultimele luni, pe măsură ce stocurile de rachete de apărare aeriană, în special pentru Patriot fabricate în SUA, au scăzut.
Cifrele consultate de Kyiv Independent arată stocuri rusești de „aproape 600 Iskander-Ms” și „peste 100” Kinzhals.
Creșterea producției Rusiei este un motiv de îngrijorare pentru Ucraina.
UPDATE 21:25 În prezent, nu există condiții pentru repornirea centralei nucleare de la Zaporijjea, aflată sub controlul armatei ruse, din cauza lipsei de apă pentru răcirea combustibilului și a lipsei unei rezerve cu energie energie selectrică, a declarat marți, 3 iunie, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Nucleară (AIEA), Rafael Grossi, scrie Reuters.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat pentru Reuters într-un interviu la Kiev că ar trebui pompată apă din râul Nipru pentru ca centrala nucleară de la Zaporijjea să repornească.
Instalația a fost ocupată de Rusia în martie 2022, la scurt timp după ce aceasta a invadat Ucraina.
Grossi a declarat că rușii „nu au ascuns niciodată faptul” că doresc să repornească centrala, însă nu vor putea face acest lucru curând.
„Nu suntem într-o situație de repornire iminentă a centralei. Ar dura destul de mult timp ca acest lucru să poată fi făcut”, a spus Grossi.
Șeful AIEA a adăugat că utilajele centralei, care nu funcționează de trei ani, ar trebui să fie inspectate în detaliu înainte de orice repornire.
Autoritățile din Ucraina au declarat că o încercare a tehnicienilor ruși de a reporni centrala ar fi periculoasă, deoarece aceștia nu sunt certificați să opereze centrala nucleară.
Grossi a mai spus că personalul nuclear rus este capabil să efectueze o repornire a centralei și că problema certificării este mai degrabă una politică decât tehnică.
Oficialii ucraineni au protestat, de asemenea, față de accesul misiunii de monitorizare a AIEA la centrală prin teritoriul ocupat de Rusia. Grossi a declarat că acest lucru a fost făcut pentru a proteja siguranța personalului său.
UPDATE 20:55 Forțele ruse au atacat centrul orașului Sumî din nord-estul Ucrainei pe 3 iunie, omorând patru persoane și rănind alte 28, inclusiv trei copii. Potrivit informațiilor preliminare, armata rusă a lansat cinci atacuri asupra Sumî folosind sisteme de rachete cu lansare multiplă, notează presa ucraineană.
„Rușii au lansat un atac sălbatic asupra Sumî – vizând direct orașul și străzile sale cu rachete. A fost un atac complet deliberat asupra civililor”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe platforma X.
Un tânăr de 17 ani s-a numărat printre răniți, autoritățile descriind starea multor victime ca fiind gravă.
În jurul orei locale 16:30, bilanțul victimelor a crescut la patru, după ce un bărbat în vârstă de 43 de ani, care se afla în stare gravă, a murit la spital. Fiica sa în vârstă de șapte ani a fost, de asemenea, grav rănită în atacul rusesc.
În urma atacului, două mașini au ars complet, iar o unitate medicală și câteva clădiri rezidențiale au fost, de asemenea, avariate.
La ora locală 19:00, salvatorii au terminat lucrările la fața locului. Săpătorii au examinat, de asemenea, zona afectată și au îndepărtat resturile de explozibili, a informat Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei.
Autoritățile locale au declarat zilele de 3 și 4 iunie zi de doliu în Sumî.
Potrivit lui președintelui Volodimir Zelenski, cel puțin unul dintre proiectilele folosite de Rusia în atacul din Sumî nu a reușit să detoneze, străpungând peretele unei clădiri de apartamente cu nouă etaje.
„Numai acest lucru spune tot ce trebuie să știm despre așa-zisa „dorință” a Rusiei de a pune capăt acestui război”, a adăugat el, făcând apel la SUA și UE să sporească presiunea asupra Moscovei.
UPDATE 19:32 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că posibilele compromisuri ale Rusiei cu privire la memorandumul de pace sunt un subiect de negociere care nu poate fi făcut public. Peskov a menționat că la Istanbul s-a ajuns la anumite acorduri, notează BBC.
„Așteptăm o reacție la textul memorandumului care a fost înmânat”, a declarat Peskov.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus că o întâlnire trilaterală între președinții Rusiei, SUA și Ucrainei este puțin probabilă în viitorul apropiat.
„Sincer vorbind, este puțin probabil în viitorul apropiat, deoarece președintele Putin a subliniat în mod repetat și disponibilitatea sa pentru contacte la cel mai înalt nivel, subliniind în același timp că aceste contacte ar trebui să fie rezultatul acordurilor care vor fi deja elaborate la nivel tehnic, la nivel de experți”, a spus Peskov.
UPDATE 19:00 Numărul rușilor care susțin negocierile de pace cu Ucraina și încetarea acțiunilor militare a crescut la un nivel record de la începutul invaziei la scară largă, potrivit unui sondaj realizat de Centrul Levada în luna mai. Șaizeci și patru la sută dintre rușii chestionați au susținut dialogul pașnic. Cifra a crescut cu șase puncte procentuale din martie. În același timp, numărul celor care susțin continuarea războiului a scăzut la cel mai scăzut nivel de la începutul războiului, scrie The Moscow Times.
În martie, 34% dintre respondenți au susținut continuarea războiului. Pentru comparație, în mai 2023, 48% dintre respondenți credeau că acțiunile militare ar trebui continuate, în timp ce în mai 2024, acesta era de 43%.
Ponderea susținătorilor negocierilor de pace este mai mare în rândul femeilor (73%), tinerilor sub 24 de ani (77%), locuitorilor satelor și orașelor cu o populație de până la 100 de mii de locuitori (câte 67% fiecare), precum și celor care cred că țara merge în direcția greșită (76%) și celor care nu aprobă activitățile lui Vladimir Putin în calitate de președinte al Rusiei (77%).
Conform sondajului, ponderea susținătorilor continuării acțiunilor militare este mai mare în rândul bărbaților (39%), respondenților cu vârsta de 55 de ani și peste (35%), locuitorilor Moscovei (40%), celor care cred că lucrurile din țară merg în direcția corectă (32%) și celor care aprobă activitățile actualului președinte (30%).
UPDATE 15:25 În regiunea Harkiv, trupele ruse au lovit sectorul rezidențial al satului Chystovodivka, districtul Izium cu rachete de tip MLRS, raportează Serviciul pentru Situații de Urgență.
Potrivit datelor preliminare, 2 persoane au fost ucise și alte 3 au fost rănite.
„Ca urmare a bombardamentelor, au izbucnit incendii pe teritoriul gospodăriilor private. Trei unități de pompieri și de salvare ale Serviciului de urgență de stat au fost angajate pentru a elimina consecințele”, au precizat autoritățile.
UPDATE 13:50 O delegație ucraineană condusă de viceprim-ministrul și ministrul Economiei, Iulia Svîrîdenko, și din care face parte și Andrii Yermak, șeful Biroului Prezidențial, a sosit la Washington marți, 3 iunie, a declarat Yermak, a transmis The Kyiv Independent.
Delegația va discuta despre „sprijinul pentru apărare, situația de pe câmpul de luptă și întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei, în special proiectul de lege al senatoarei Lindsey Graham”, a declarat Yermak pe Telegram.
Părțile vor discuta, de asemenea, despre eforturile de readucere din Rusia a copiilor ucraineni răpiți, un acord SUA-Ucrainean privind mineralele , propaganda rusă legată de bisericile ucrainene și recentele discuții de pace de la Istanbul, a adăugat Yermak.
Călătoria are loc după ce președintele Volodimir Zelenski le-a declarat jurnaliștilor pe 2 iunie că Ucraina dorește acorduri de apărare și un acord de liber schimb cu Washingtonul.
„Am discutat acest lucru cu președintele Donald Trump… Vrem să cumpărăm arme. Despre asta este vorba în acord – fără cadouri”, a spus Zelenski.
Administrația Trump nu a aprobat niciun nou pachet major de ajutor militar pentru Ucraina, iar asistența alocată în timpul administrației Biden anterioare se epuizează constant. Prin urmare, echipa lui Zelenski a oferit Washingtonului să cumpere arme americane în loc să le primească sub formă de donații.
Administrația Trump nu a aprobat niciun nou pachet major de ajutor militar pentru Ucraina, iar asistența alocată în timpul administrației Biden anterioare se epuizează constant. Prin urmare, echipa lui Zelenski a oferit Washingtonului să cumpere arme americane în loc să le primească sub formă de donații.
UPDATE 11:50 Forțele ruse au atacat centrul orașului Sumî, iar cel puțin trei persoane și-au pierdut viața și alte 16 sunt rănite, inclusiv un minor, potrivit Serviciului pentru Situații de Urgență.
„Rușii au lansat un atac sălbatic asupra Sumî – vizând direct orașul și străzile sale obișnuite cu artilerie cu rachete. A fost un atac complet deliberat asupra civililor”, a declarat președintele Volodimir Zelenski la X.
Într-un cartier, o clădire de apartamente a fost avariată, dar fără distrugeri sau incendii la scară largă. De asemenea, au fost avariate trei case particulare, o clădire depozit, un garaj, 4 mașini și una dintre clădirile spitalului. Zonele sunt în curs de inspectare.
Salvatorii, medicii și forțele de ordine lucrează la fața locului.
Printre răniți se număra și un tânăr de 17 ani, autoritățile descriind starea multor victime ca fiind gravă.
Potrivit Serviciului, informațiile sunt în curs de actualizare.
UPDATE 9:50 În noaptea de 3 iunie, armata rusă a atacat cu 112 drone de atac de tip Shahed și diverse tipuri de drone din mai multe direcții: Kursk, Orel, Millerovo, Primorsko-Akhtarsk – Federația Rusă și Crimeei, a transmis Forțele Aeriene și de Apărare din Ucraina.
Principalele zone ale atacului aerian au fost regiunile Cernihiv, Harkiv, Sumî, Poltava, Odesa și Donețk.
Atacul aerian a fost respins de aviație, trupe de rachete antiaeriene, unități de război electronic și sisteme fără pilot și grupuri mobile de foc ale Forțelor de apărare ucrainene.
„Începând cu ora 09:00, apărarea aeriană a neutralizat 75 de drone în estul, sudul și nordul țării. 60 au fost doborâte prin forță de foc, 15 au fost pierdute/suprimate local de războiul electronic”, a specificat Forțele.
Atacuri aeriene au fost înregistrate în 11 locații.
UPDATE 8:15 Mai multe incendii au izbucnit marți, 3 iunie, în Cernihiv ca urmare a căderii unor drone. Au fost rănite persoane și au fost avariate clădiri rezidențiale și industriale, precum și mașini, raportează Serviciul pentru Situații de Urgență.
În sectorul rezidențial, au ars o casă, o anexă, un garaj și trei mașini, iar o persoană a fost rănită. Alte patru mașini și aproximativ opt clădiri au fost avariate. Incendiul a fost stins.
Un alt incendiu a izbucnit în apropierea unei clădiri rezidențiale: o mașină a ars, iar cinci mașini, un magazin și geamurile unei clădiri cu mai multe etaje au fost avariate. Trei persoane au fost rănite de resturi,
De asemenea, a fost semnalat un incendiu pe teritoriul unei întreprinderi locale.
„Psihologii de la Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență au lucrat la fața locului. Ei au ajutat 20 de persoane, inclusiv 8 copii”, a precizat Serviciul.
