UPDATE Liderii UE susţin „zidul anti-drone” în estul Europei după mai multe incursiuni periculoase în spațiul aerian
UPDATE 10:00 Liderii Uniunii Europene au susţinut miercuri, 1 octombrie, planurile de consolidare a apărării blocului european împotriva dronelor ruseşti, în cadrul reuniunii lor de la Copenhaga, care a avut loc la câteva zile după ce Danemarca s-a confruntat cu incursiuni repetate în spaţiul său aerian ale unor aeronave fără pilot, relatează Reuters.
Autorităţile europene au acuzat Rusia de încălcări flagrante ale spaţiului aerian al regiunii, inclusiv prin incursiuni recente ale dronelor în Polonia şi ale avioanelor de vânătoare în Estonia.
Von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a cerut luna trecută ceea ce ea a descris ca fiind un zid anti-drone – o reţea de senzori şi arme pentru detectarea, urmărirea şi neutralizarea aeronavelor fără pilot care intră în spaţiul aerian – pentru a proteja flancul estic al Europei. Sugestia ei a venit la doar câteva ore după ce aproximativ 20 de drone ruseşti au intrat în spaţiul aerian polonez, deşi oficialii spun că proiectul era deja în discuţie, a menționat Reuters.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat săptămâna aceasta ideea zidului anti-drone ca fiind „oportună şi necesară”, iar liderii UE şi-au exprimat sprijinul, miercuri, 1 octombrie, la Copenhaga.
Comisia Europeană, organul executiv al UE, nu a elaborat încă un plan detaliat pentru zidul anti-drone, lăsând deschise întrebări cu privire la costuri şi aspecte practice. Von der Leyen a declarat că flancul estic al Europei va fi o prioritate, datorită proximităţii sale faţă de Rusia, dar că „zidul anti-drone” va fi conceput ca un scut pentru întregul continent.
Știrea inițială, 01 octombrie, 17:37:
Von der Leyen: „Multe țări ale UE au ezitări în privința «împrumutului reparațional» pentru Ucraina”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acordarea unui „împrumut reparațional” Ucrainei, pe baza activelor rusești înghețate, provoacă ezitări în rândul multor state membre ale Uniunii Europene. Ea a făcut această declarație înaintea începerii summitului informal al Consiliului European de la Copenhaga, potrivit Ukrainskaia Pravda.
„Multe țări, ca să spunem așa, se îndoiesc serios dacă este într-adevăr o idee bună”, a declarat șefa Comisiei Europene.
Anterior, într-un spirit similar, s-a exprimat și șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Comisia Europeană a propus statelor membre ale UE să folosească activele rusești înghețate pentru a finanța un nou împrumut pentru Ucraina în valoare de 140 de miliarde de euro.
În sprijinul acestei idei s-au pronunțat, printre altele, Germania, Danemarca, Suedia și Finlanda, în timp ce Ungaria și Slovacia s-au opus.
Totuși, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a propus ca Ucrainei să-i fie alocate 140 de miliarde de euro din activele înghețate care sunt păstrate în depozitarul Euroclear, cu sediul în Belgia – pentru ca Ucraina să folosească acești bani în acoperirea nevoilor sale militare în următorii 2-3 ani.
