Istorie Acum 68 de ani, Hrușciov a denunțat crimele lui Stalin

Acum 68 de ani, în ziua de 25 februarie 1956, liderul sovietic Nikita Hrușciov, în cadrul celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al URSS, a prezentat un raport secret, prin care a condamnat crimele lui Stalin. Deşi, după acel congres, URSS nu a renunţat la dictatură, milioane de deţinuţi politici au fost eliberaţi din temnițele comuniste, iar execuțiile pe criterii politice au fost tot mai limitate. Congresul s-a desfășurat cu ușile închise, raportul fiind unul secret, iar Hruşciov i-a atribuit lui Stalin toată vinovăţia. În calitate de instrument era menţionat şi Lavrenti Beria, fostul şef al NKVD.

Potrivit analiștilor care, ulterior congresului, au avut acces la raportul secret, Hrușciov a prezentat trunchiat amploarea politicilor criminale din perioada stalinistă. El s-a limitat la marile epurări din partidul comunist şi din armată din 1936-1939 şi la deciziile dezastruoase din cel de-al Doilea Război Mondial. Nu a menţionat înfometarea ţăranilor din 1932 care a dus la peste 6 milioane de morţi. Nu a vorbit nici de milioanele de arestări şi deportările abuzive în Siberia sau Kazahstan.

„Este inadmisibil şi contrar spiritului marxist-leninist ca o persoană să fie adorată ca un supraom”

Totodată, Hruşciov nu a incriminat teroarea ca politică de stat. Potrivit raportului, execuţiile „tovarăşilor de partid” nevinovaţi erau abuzive. Ca și explicaţie de fond, Hruşciov a spus că tot răul din Uniunea Sovietică în perioada lui Stalin a fost cauzat de „cultul personalităţii”, nu de esenţa comunismului. „Este inadmisibil şi contrar spiritului marxist-leninist ca o persoană să fie adorată ca un supraom, un supraom cu trăsături supranaturale, asemănător unui dumnezeu”, îşi începea Hrușciov argumentarea. Din cauza cultului personalităţii, continua el, o singură persoană a ajuns să deţină o putere imensă, iar „conducerea colectivă” din timpul lui Lenin a fost sugrumată. Potrivit lui Hrușciov, Stalin „nu a ştiut să se oprească”. În vremea lui Stalin, termenul de „duşman al poporului” a fost folosit împotriva tuturor celor care i s-ar fi putut opune, iar acest fapt s-a soldat, spune Hruşciov, cu „cea mai crudă represiune” şi cu „violarea tuturor normelor de legalitate revoluţionară”.

Istoricii vorbesc despre un număr între 2 şi 3 milioane de morţi

Potrivit raportului, atât de departe au mers marile epurări, încât din cei 139 de membri aleşi în Comitetul Central în 1934, 98 au fost arestaţi şi ucişi. Iar din cei aproape 2000 de delegaţi la acelaşi congres, peste 1100 au fost arestaţi pentru activităţi contrarevoluţionare. Per ansamblu, istoricii vorbesc despre un număr între 2 şi 3 milioane de morţi; Hruşciov menţionează „mii” şi „zeci de mii”. În plenul Congresului XX, Hruşciov confirmă că Stalin semna personal listele cu numele înalţilor oficiali de partid care urmau să fie ucişi: „NKVD obişnuia să pregătească liste de persoane care cădeau sub jurisdicţia Colegiului Militar ale căror sentinţe erau pregătite în avans”, spune Hruşciov. Ejov, fost şef al NKVD îi trimitea aceste liste de execuţii lui Stalin care aproba sentinţele propuse. Între 1937 şi 1938, i-au fost trimise lui Stalin 383 de astfel de liste conţinând numele a multe mii de lucrători din partid, soviete, organizaţia de tineret Komsomol, armată şi întreprinderi. Şi el a aprobat aceste liste.

Stalin – acuzat de lașitate

Hruşciov dedică multe pagini celui de-al Doilea Război Mondial. El îl acuză pe Stalin de întârziere catastrofală în apărare, de incompetenţă şi de laşitate. El arată că deşi au existat informaţii detaliate şi la timp, inclusiv din partea lui Churchill personal, despre startul operaţiunii Barbarosa din iunie 1941, apărătorii sovietici nu au fost înarmaţi corespunzător. Ba chiar au existat situaţii în care soldaţilor li s-a luat armanentul vechi, iar cel nou nu a fost livrat. Noul lider sovietic a omis faptul că iniţial populaţia locală a primit trupele germane cu braţele deschise. Oamenii, mai ales ţăranii, sperau că nemţii îi vor înlătura pe bolşevici. Politica inumană a naziştilor, care a dus la uciderea a zeci şi sute de mii de civili sovietici pentru că Hitler îi considera pe slavi sub-oameni, a determinat popoarele sovietice să îşi apere cu disperare teritoriul. Violenţa halucinantă a lui Hitler a ajutat comunismul să supravieţuiască şi apoi să se extindă în Europa. În ciuda aparenţelor, raportul lui Hruşciov nu era o invitaţie la libertate. Deşi secret, documentul a cunoscut o largă circulație.

Raportul integral poate fi citit pe site Amintiri din Comunism.