Expertiza CAPC vs inițiativa de modificare a Codului penal
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a expediat în adresa Comisiei juridice, numiri și imunități o analiză detaliată a proiectului de Lege pentru modificarea Codului Penal, inițiativă legislativă a președintei R. Moldova, înregistrată în Parlament la început de februarie 2022.
CAPC propune ca recomandările experților să fie studiate atunci când inițiativa legislativă va fi examinată în cadrul Comisiei juridice numiri și imunități și atunci când va fi dezbătută în Plenul Parlamentului.
Potrivit autorului proiectului de lege, acesta „a fost elaborat în scopul remedierii situației de imperfecțiune legislativă a normei prevăzute la art. 1061, Cod penal”. „Prin modificările propuse de inițiativa legislativă, se urmărește redarea prevederilor art. 1061 alin. 1 și 2 într-o nouă redacție, astfel încât să fie posibilă aplicarea în practică a mecanismului de confiscare extinsă”.
Cum a fost fundamentată inițiativa legislativă?
CAPC afirmă că „imperfecțiunea” legislativă, invocată de autorul proiectului, nu se regăsește în studiile elaborate la acest subiect: Studiul analitic cu privire la mecanismele de recuperare și confiscare a activelor în R. Moldova, autor Institutul de Guvernanţă din Basel la solicitarea PNUD, elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor CNA de exercitare a funcţiilor de prevenire şi analiză a corupţiei”; Raportul alternativ privind punerea în aplicare a Convenției ONU împotriva Corupției, întitulat „Măsurile de prevenire a corupției și recuperarea de bunuri în R. Moldova”. Studiile respective nu fac referire la faptul că aspectele legate de reglementarea confiscării ar constitui vreo problemă în R. Moldova.
CAPC subliniază că Studiul analitic privind mecanismele de recuperare și confiscare a activelor în R. Moldova s-a referit doar la următoarele aspectele problematice legate de confiscare: „mecanisme insuficiente pentru coordonare, cooperare, comunicare şi schimbul de informaţii” ; „cunoaşterea insuficientă a tehnicilor de investigare financiară”; „mecanismul de gestionare a bunurilor sechestrate ca fiind inadecvat”. Printre problemele identificate nu se regăsește reglementarea instituției confiscării.
„Confiscarea extinsă” se regăsește în Codul penal din 2013
Deși instituția confiscării extinse a fost introdusă în Codul penal în 2013, autorul inițiativei legislative nu a prezentat informații despre practica aplicării acestei instituții după intrarea în vigoare. Constatările din nota informativă la proiectul de lege constituie niște ipoteze probabile, inoculate de autorul proiectului, dar care nu par a fi conectate la practicile din justiția penală.
Totodată, autorul proiectului de lege nu a prezentat date statistice despre numărul și valoarea confiscărilor extinse aplicate; infracțiunile penale în raport cu care a fost aplicată confiscarea extinsă; Tipologia subiecților în raport cu care a fost aplicată confiscarea extinsă.
Experții CAPC susțin că astfel de date statistice ar fi utile și pentru fundamentarea economico-financiară a proiectului.
Dacă, totuși, astfel de date lipsesc, autorul proiectului ar fi trebuit să prezinte informații cu privire la numărul de cazuri în care a fost solicitată confiscarea extinsă; infracțiunile penale în raport cu care a fost solicitată confiscarea extinsă; tipologia subiecților în raport cu care a fost solicitată confiscarea extinsă; motivele respingerii solicitării de confiscare extinsă.
În Opinia sa expediată în adresa Comisiei juridice, numiri și imunități, CAPC mai subliniază că inițiativa legislativă privind modificarea Codului penal nu conține vreo justificare a necesității și oportunității extinderii cercului de tipuri de infracțiuni pentru care ar putea fi aplicată confiscarea extinsă și la alte infracțiuni în care veniturile/prejudiciul sunt determinabile. Autorii Opiniei CAPC susțin că prevederea respectivă poate genera multiple abuzuri, în special din partea organelor de urmărire penală.
Cum ar trebui gestionate fluxurile de bani și bunurile confiscate?
Experții CAPC mai constată că nota de fundamentare a inițiativei legislative nu conține informații cu privire la fundamentarea economico-financiară a implementării modificărilor pentru care pledează autorii inițiativei. Or, propunerea de proiect va influența sporirea fluxurilor de bani și de bunuri la buget și, respectiv, ar fi necesară o estimare a numărului de persoane/mijloace implicate în administrarea banilor și bunurilor confiscate.
În analiza CAPC se mai face referire la faptul că nota de fundamentare nu conține informații cu privire la impactul acestei propuneri asupra activității de întreprinzător, având în vedere că prin extinderea cercului de infracțiuni, confiscarea extinsă se va aplica și în cazul evaziunii fiscale și în cazul concurenței neloiale.
Evaluarea de fond a coruptibilității
La prima vedere, potrivit experților CAPC, proiectul de lege privind modificarea Codului penal al R. Moldova promovează interesele reprezentanților organelor urmării penale, contrar interesului public. „Prin aplicarea proiectului, în versiunea propusă de autor, vor fi prejudiciate, cel puțin, interesele persoanelor condamnate pentru infracțiuni în care veniturile/prejudiciul sunt determinabile”, susțin autorii Opiniei CAPC, precizând că acest proiect de Lege nu este compatibil în totalitate cu prevederile legislației naționale, iar formulările lingvistice a prevederilor proiectului nu întrunesc exigențele Legii nr.100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative.
Obiecții și recomandări
În condițiile în care în inițiativa legislativă se constată un dezechilibru dintre „încălcare” și „sancțiune”, fapt ce poate genera promovarea intereselor organelor de urmărire penală contrar interesului public, dar și prejudicierea interesului public, experții CAPC propun eliminarea stipulării care admite extinderea cercului de infracțiuni pentru care ar putea fi aplicată confiscarea extinsă.
În analiza CAPC se argumentează că extinderea cercului de infracțiuni nu este nici oportună, nici necesară, deoarece componentele de infracțiuni citate în actuala redacție a Codului penal acoperă gama de infracțiuni privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor comise în UE. Totodată, Raportul alternativ privind punerea în aplicare a Convenției ONU împotriva Corupției, în contextul R. Moldova, nu a relevat vreo deficiență la nivel de reglementare a instituției confiscării. Mai mult ca atât, Raportul alternativ constată că, deși „aceste articole sunt preluate și transpuse în legislația națională”, la nivel de aplicare în practică „nu există dovezi că aceasta ar fi fost puse efectiv în aplicare”.
Potrivit expertizei CAPC, extinderea cercului de infracțiuni pentru care ar putea fi aplicată confiscarea extinsă și la alte infracțiuni în care veniturile/prejudiciul sunt determinabile este abuzivă. Această constatare se referă în mod special la șantaj (art. 189), escrocherie (art. 190), evaziunea fiscală (art. 244), concurența neloială (art. 246), iar în cazul evaziunii fiscale și concurenței neloiale, autorii ar fi trebuit să ofere informații privind impactul acestei propuneri asupra activității de întreprinzător, inclusiv în contextul în care Serviciul Fiscal de Stat deja a reușit să-și reatribuie competențe de organ de urmărire penală.
CAPC mai subliniază că extinderea cercului de infracțiuni pentru care ar putea fi aplicată confiscarea extinsă este periculoasă și din perspectiva eventualelor viitoare modificări în partea pedepselor privative de libertate. Totodată, o astfel de prevedere ar putea contribui la creșterea nivelului de corupție mai ales în rândul structurilor de urmărire penală.
„Extinderea cercului de infracțiuni pentru care ar putea fi aplicată confiscarea extinsă nu rezolvă, în sine, problema neaplicării în practică a acestei măsuri de siguranță, inclusiv în lipsa unei analize temeinice a practicii și datelor statistice”, constată experții CAPC, precizând că, promovarea acestui proiect în versiunea integrală este nejustificată și inoportună.
Opinia AO ”CAPC” a fost elaborată în cadrul Proiectului „Cetățenii vorbesc: promovarea reformei democratice în interesul cetățenilor din Moldova”, implementat cu suportul Freedom House Moldova.
