DW Frankfurt în flăcări după protestul tinerilor. Berlinul, divizat

Zeci de mii de tineri au ieșit sâmbătă în stradă în aproximativ 30 de orașe din Germania, în mare parte pașnic. Spre seară însă, în mai multe locuri, manifestațiile au degenerat în violențe, cel mai grav la Frankfurt pe Main, unde indivizi mascați au aruncat pietre și sticle incendiare, au spart vitrine și au jefuit magazine. Peste 100 de polițiști au fost răniți în timpul violențelor, potrivit DW.

În mai multe orașe atmosfera s-a schimbat după încheierea adunărilor. La Frankfurt, poliția a închis artera comercială Zeil și a trimis la fața locului trupele speciale (SEK). Un polițist și-a pierdut dinții după ce a fost lovit în față de o piatră, iar cinci magazine au fost jefuite. Poliția a reținut 54 de persoane cu vârste între 13 și 29 de ani, majoritatea cu cetățenie germană. Conducerea operațiunii a raportat 87 de plângeri penale.

La Köln, în apropierea Gării Centrale, polițiștii au fost atacați cu sticle și biciclete. Șeful poliției, Johannes Hermanns, a declarat că asupra unor persoane mascate au fost găsite cocktailuri Molotov și ciocane de urgență. La Berlin au fost aruncate sticle, petarde și ouă, la Hamburg au ars baricade. În unele orașe poliția a folosit tunuri cu apă. La nivel național au fost cel puțin 250 de rețineri și sute de dosare penale.

Ce solicită tinerii

Protestele au fost convocate de mai multe inițiative de stânga, precum „Gen Z regelt” (aproximativ „Generația Z se ocupă”), care se adresează tinerilor cu vârste între 15 și 30 de ani. La Frankfurt mobilizare a făcut și inițiativa „Generation Aufbruch”. Printre revendicări se numără mai mulți bani pentru școli, sporirea protecției climei și măsuri împotriva costului tot mai ridicat al vieții.

Potrivit ministrului de Interne al landului Hessa, la Frankfurt s-au mai cerut și investiții în sănătate și s-a protestat împotriva reintroducerii serviciului militar obligatoriu.

Organizatorii vorbesc de 100 de mii de participanți la nivel național, în vreme ce poliția a numărat, adunând cifrele din toate orașele, peste 65 de mii. Demonstrații au avut loc, între altele, la Mainz, München, Nürnberg, Erfurt, Magdeburg, Dresda și Leipzig. 

Reacțiile miniștrilor. Dispută pe tema migrației

Ministrul federal de interne, conservatorul bavarez Alexander Dobrindt, a declarat pentru „Bild” că manifestațiile pașnice au fost „deturnate” spre seară de grupări de stânga dispuse la violență și de „scandalagii din grupuri de migranți”. Vandalii și jefuitorii vor fi identificați și trași la răspundere, a promis el. Dobrindt consideră că poliția a împiedicat excese violente „ca la Paris”, iar strategia cu prezență masivă și forțe distribuite descentralizat a funcționat.

Ministrul de Interne al landului Hessa, creștin-democratul Roman Poseck, a anunțat că responsabilii de violențe și jafuri vor fi urmăriți penal. „Acest grup de făptași a avut un caracter preponderent migrant”, a spus el, adăugând că nu trebuie să existe „tabuuri false”. Autoritățile vor urmări și mai atent tinerii violenți cu origini migraționiste, ceea ce, în opinia sa, îi protejează și pe numeroșii migranți care respectă legea. Poseck a mers mai departe și a pus în discuție interzicerea protestelor anunțate pentru 20 noiembrie. Dreptul de întrunire este un bun important, dar caracterul pașnic este la fel de esențial, iar protestele violente nu ar trebui permise, a argumentat el. Potrivit lui Poseck, au existat „atacuri masive” asupra poliției chiar din interiorul manifestației, iar organizatorii „nu au controlul” asupra adunărilor.

Ministrul federal al Educației, creștin-democrata Karin Prien, a adoptat o poziție intermediară, afirmând că după demonstrațiile „în cea mai mare parte pașnice” au existat excese violente ale unor grupări de extremă stângă, dar și ale altora care provin probabil din zona migranților. Ministrul a subliniat că nu caută să alimenteze resentimente, ceea ce ar fi și greșit politic, ci să privească realitatea și să înțeleagă de ce unii oameni recurg la asemenea mijloace. Întrebarea, a spus Prien, nu ține de pașaport, ci de motivul pentru care unii oameni „nu au ajuns” în societate și ce trebuie făcut pentru ca integrarea să reușească mai bine.

Spre deosebire de Franța, furia nu este motivul dominant, a spus ministrul, ci este vorba de o generație care privește relativ pragmatic realitatea și propriul viitor și care are motive reale de îngrijorare. Prien și-a exprimat regretul că indivizii violenți au „deturnat” protestele și au acoperit astfel adevăratele preocupări ale tinerilor, pe care le consideră „îndreptățite și extrem de relevante”. Ea vrea să intre într-un dialog mai profund cu participanții pașnici.

Între timp, organizația de tineret a partidului Die Linke din Frankfurt mobilizează deja pentru următoarea acțiune. Pe Instagram, grupul local al Linksjugend a publicat un apel la „Youth Strike” din 20 noiembrie. Imaginea aleasă arată o intervenție cu tunuri de apă în timpul acțiunii „Gen Z regelt”, de la Frankfurt, deasupra căreia scrie cu litere mari: „Nu ne lăsăm dezbinați!” Potrivit statutului partidului, Linksjugend este organizația de tineret apropiată de Die Linke și recunoscută oficial de aceasta.

Condamnare și apeluri la acțiune la nivelul partidelor

SPD, partener de guvernare, cere un summit național al educației cu landurile și comunele. Vicepreședinta grupului parlamentar, Dagmar Schmidt, a spus că dreptul la o educație și formare bună este un punct central al protestelor și că trebuie acționat rapid.

Copreședinta Verzilor, Franziska Brantner, a condamnat violențele, care, a spus ea, dăunează cauzei legitime a celor mulți care au protestat pașnic. Copreședinta partidului Die Linke, Ines Schwerdtner, a declarat pentru „Rheinische Post” că nici criza accesibilității, nici reducerile sociale, nici voința larg răspândită de a protesta pașnic nu dispar pentru că mici grupuri de oameni frustrați au făcut ulterior scandal.

AfD susține că tulburările amenință însăși democrația și a acuzat o presupusă conivență între curentele islamiste și extrema stângă menită, spune partidul, să destabilizeze Germania.

Die Welt: „Chipul adevărat” al stângii

Un editorial de opinie publicat de cotidianul Die Welt plasează revoltele într-un context politic mai larg. Autorul leagă violențele de congresul partidului Die Linke, care a decis tot sâmbătă să formeze un guvern la Berlin împreună cu social-democrații și Verzii.

În timp ce la congres ar fi fost aprobate exproprieri și angajamente „cinice” față de dreptul la existență al Israelului, pe străzile Berlinului s-ar fi arătat adevăratul chip al partidului, pe care autorul îl descrie în termeni extrem de duri, între altele ca agresiv și antioccidental.

Editorialistul compară evoluția cu cea din fosta RDG și vede în stânga berlineză laboratorul unui viitor guvern federal care, în opinia sa, va avea puțin în comun cu valorile Republicii Federale. El acuză ONG-urile finanțate de stat și presa „apropiată de stat” că ar fi orchestrat „demonstrațiile împotriva dreptei”, iar politica așa-numitului cordon sanitar (Brandmauer) a CDU ar fi împins dezbaterea publică mult spre stânga. SPD și Verzii ar fi ajuns, în viziunea sa, la anticapitalism, antiamericanism și antisemitism.