VIDEO Dosarele de îmbogățire ilicită ale unor foști șefi din justiție: ani de examinare în instanțe, fără verdicte 

Dosarele de îmbogățire ilicită ale unor foști actori importanți din sistemul de justiție  stagnează pe mesele instanțelor de judecată, iar unele au fost clasate, fără să mai ajungă în instanță. Dosarul primului judecător condamnat pentru îmbogățire ilicită, Oleg Melniciuc, se află de aproape cinci ani la Curtea de Apel, pus pe pauză de o expertiză economică dispusă încă în 2023, care nu e gata nici în 2026. 

Dosarul fostului președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, se află în prima instanță de patru ani; dosarul lui Nicolae Chitoroagă, fost șef de procuratură specializată – de cinci ani, fiind examinat de o judecătoare care nu a trecut evaluarea externă, iar dosarul lui Igor Popa, fost adjunct al procurorului general, a fost clasat, fără să fi ajuns în instanță, la doi ani și jumătate după inițiere. 

Oleg Melniciuc, primul judecător condamnat pentru îmbogățire ilicită

Dosarul primului judecător condamnat pentru îmbogățire ilicită în R. Moldova, Oleg Melniciuc, fost președinte al Judecătoriei Rîșcani din municipiul Chișinău, este examinat de patru ani și nouă luni la Curtea de Apel (CA) Chișinău , adică din decembrie 2021, după ce în septembrie 2021, Judecătoria Anenii Noi l-a condamnat la 7 ani de închisoare cu executare pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activitate în domeniul jurisprudenței timp de 15 ani.

Totodată, s-a dispus confiscarea a circa 1,2 milioane de lei, dintre care 640 de mii de lei ar constitui avere nejustificată, iar alte 600 de mii – donații de la mama sa pensionară, calificate de instanță ca fiind suspecte și care au constituit 42% din veniturile declarate de către soții Melniciuc în perioada 2014–2016. Instanța a dispus aplicarea sechestrului pe un automobil Mercedes ML250 Bluetec, înregistrat pe numele soției fostului magistrat, Diana Melniciuc, și pe o cotă de ½ dintr-un spațiu comercial. 

Examinarea dosarului său la CA Chișinău a început în decembrie 2021, judecătoare fiind Silvia Gîrbu. Aceasta și-a depus demisia în mai 2024, odată cu mai mulți judecători din cadrul  instanței care au ales să nu participe la procedura de vetting. Dosarul lui Melniciuc a ajuns astfel pe masa judecătorului Alexandru Spoială, prima ședință fiind programată în noiembrie 2024. Ea însă nu a avut loc, la fel ca și următoarele ședințe. Astfel, din februarie 2024 până în prezent, nu s-a desfășurat nicio ședință. Motivul: imposibilitatea formării completului de judecată. 

Expertiza economico-financiară care a pus dosarul pe pauză

Oleg Melniciuc a declarat pentru ZdG că ședințele nu se desfășoară pentru că nu a fost efectuată o expertiză economico-financiară. „Expertiza a fost numită în 2023 și de atunci ședințe nu au mai avut loc. Până nu e efectuată expertiza, nu poate să aibă loc ședințe, pentru că dosarul fizic e la Institutul de expertize. Curtea de Apel nu poate să facă ședințe chiar dacă s-ar constitui completul”, a precizat Melniciuc. Expertiza ar urma să fie efectuată de Centrul Național de Expertize Judiciare din cadrul Ministerului Justiției. „Eu le-am scris scrisoare, ei au spus că sunt supraîncărcați. Eu ce pot să fac?” Următoarea ședință a fost planificată pe 2 decembrie 2026, dar fostul judecător este sceptic că aceasta se va desfășura. „Ședințele Curtea de Apel le numește în caz că se va întoarce dosarul. Înainte de fiecare ședință, eu telefonez la Curtea de Apel și întreb dacă este dosarul venit sau nu este”, a subliniat Oleg Melniciuc. 

Din 2018, spațiile comerciale care i-au aparținut mamei sale și din închirierea cărora aceasta i-ar fi oferit fiului său judecător donații de sute de mii de lei, au ajuns în proprietatea oficială a lui Oleg Melniciuc. 

În ultima declarație de avere, depusă în 2024, Melniciuc a indicat și achiziția unui imobil în valoare de 99 de mii de euro. El a declarat presei că este un apartament în România, mai exact   în Voluntari, o suburbie a Bucureștiului. 

Ion Druță, fost președinte al CSJ – imobile pe numele rudelor

Dosarul de îmbogățire ilicită pe numele lui Ion Druță, fost președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), a fost pornit de procurorul general interimar Dumitru Robu la 23 septembrie 2019, după ce Procuratura Generală (PG) a fost informată de Serviciul Informații și Securitate (SIS) că a constatat „o discrepanță esențială” între veniturile legale declarate și proprietățile dobândite de membrii familiei lui Druță între 2016–2019. 

Asta în contextul în care fiica magistratului, socrii și părinții pensionari ai acestuia au cumpărat mai multe bunuri imobile în Chișinău, cu valoarea de piață la acea dată de peste 13 milioane de lei. Bunurile, mai exact 5 încăperi nelocative, 2 încăperi locative și un autoturism, au fost puse sub sechestru. 

ANI – avere nejustificată de peste un milion de lei

Unele dintre aceste imobile au fost și obiectul controlului efectuat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), inițiat în iunie 2020 și finalizat în decembrie 2025, când instituția a constatat că fostul președinte al CSJ deținea avere nejustificată în valoare de peste 1,15 milioane de lei. Diferența de peste un milion de lei a fost constatată între averea și veniturile obținute și cheltuielile realizate pe parcursul anilor 2016–2019, iar controlul s-a extins și asupra familiei lui Druță. ANI a dispus trimiterea cauzei în instanță pentru confiscarea averii nejustificate și i-a aplicat interdicția de a ocupa funcții publice sau de demnitate publică pe un termen de 3 ani. Actul de constatare a fost contestat în instanță și procesul se află pe rol la Curtea de Apel (CA) Chișinău. 

Bunurile și rudele vizate de controlul ANI

ANI a vizat în controlul său mai multe bunuri înregistrate pe numele fiicei lui Ion Druță, Cristina Druță: trei apartamente, un beci și două parcări. De asemenea, ANI a verificat modul în care  mama lui Ion Druță, Ana Druță, a cumpărat în 2016 un apartament de 80,3 metri pătrați prin contract de investiții și cum soacra lui Druță, Victoria Ciumacu, a cumpărat în 2010, prin contract de investiții, un apartament de 184 de metri pătrați.  Totodată, ANI a verificat cum fiica și soția lui Druță au folosit gratuit, între 2016 și 2019, un automobil Mercedes GLE 250D al companiei „Ducates Grup” SRL.  

Argumentele lui Ion Druță în fața ANI

Druță a menționat într-un răspuns pentru ANI că bunurile au fost înregistrate doar formal pe numele fiicei sale, dar, de fapt, ar fi aparținut familiei surorii lui și că familia lui nu ar fi suportat nicio cheltuială pentru ele. Declarații similare a făcut și fiica lui Ion Druță. „Înscrierea de proprietate pe numele meu s-a realizat din motive care țin de oportunitate familială, fără intenția de a-mi atribui vreun drept propriu asupra acestor bunuri”, este citată fiica lui Druță în actul de constatare al ANI. 

„Despre faptul că bunul a fost înregistrat pe numele fiicei mele eu am aflat abia când a fost pornită urmărirea penală”, a mai spus pentru ANI fostul președinte al CSJ. 

Despre apartamentul cumpărat de soacră în 2010, Druță a spus că aceasta ar fi plătit pe el 80 de mii de euro din propriile economii. 

Cu privire la faptul că soția și fiica lui figurau într-un contract de leasing pentru achiziționarea unui automobil Mercedes GLC 250, fostul judecător a negat că automobilul ar aparține familiei sale și a spus că soția sa l-ar fi utilizat doar ocazional, iar mașina ar fi aparținut,  de fapt, companiei „Ducates Grup” SRL, unde cele două urmau să se angajeze la muncă, dar nu s-au mai angajat. 

Fiica lui Druță, contabilă superioară la ANRE. Împrumuturi de la mama și tata

Cristina Druță, fiica fostului președinte al CSJ, este angajată la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) în calitate de contabilă superioară. Data indicată a angajării este septembrie 2018. Pentru anul 2025, Cristina Druță a declarat un salariu anual de 799 de mii de lei, adică aproximativ 66 de mii de lei pe lună. 

Deși în procesul de verificare a averii tatălui său a declarat că imobilele nu-i aparțin, toate sunt indicate în cea mai recentă declarație a sa de avere, numele beneficiarului efectiv al acestora fiind însă acoperit în document. 

Cristina Druță mai declară două împrumuturi luate de la tatăl său și de la mama sa. În 2020, Ion Druță i-a împrumutat 15 mii de euro, iar în 2023 – Lilia Druță i-a împrumutat 10 mii de euro. Împrumuturile sunt pe un termen de 10 ani și fără dobândă. 

ZdG a contactat-o pe Cristina Druță la numărul din biroul de serviciu de la ANRE și i-a transmis că vrea să discute despre datele incluse în declarația de avere, dar ea nu a mai revenit. L-am întrebat printr-un mesaj și pe Ion Druță despre imobilele pe care le declară fiica sa, dar nici el nu a răspuns. 

Cronologia dosarului în instanță

Cercetarea penală pe numele lui Ion Druță în dosarul privind îmbogățirea ilicită a fost pornită în 2019, dar a fost finalizată abia în iulie 2022. La 27 iulie 2022, dosarul a fost expediat în judecată. Prima ședință de judecată a avut loc în septembrie 2022. Judecătoarea care examinează dosarul este Renata Popescu-Balta.

Ultima ședință lucrativă pe dosar a avut loc la 29 aprilie 2026, când a fost finalizată darea declarațiilor de către inculpat. Următoarele două ședințe, din iunie și iulie 2026, nu au avut loc  din motive ce au ținut de judecător și procuror. Ulterior nu a fost planificată nicio altă ședință. 

Avocatul lui Ion Druță, Alexandru Tabarcea, a declarat pentru ZdG că nici el nu cunoaște când ar urma să aibă loc următoarea ședință și că ultima nu a avut loc din motiv că judecătoarea era în concediu medical. „Așteptăm să fim anunțați”, a spus avocatul. 

„Avem de lucru pe mai mult timp și dumneaei trebuie să-și rezerve minim șase ore de lucru, în cazul în care va găsi un astfel de timp disponibil”, a subliniat avocatul. El a adăugat că dosarul se află la etapa finalizării cercetării judecătorești. După ce ZdG a cerut informații despre dosar de la Judecătoria Chișinău, pe portalul instanțelor a fost publicată data următoarei ședințe – 22 octombrie 2026. 

Solicitat de Ziarul de Gardă pentru un comentariu, Ion Druță a refuzat să discute, spunând că are avocați prin care comunică. „Pentru asta i-am și angajat.” Avocatul Alexandru Tabarcea a spus pentru ZdG că clientul său se declară în continuare nevinovat și că refuză să facă declarații presei. 

Înainte de ședința de judecată care a avut loc pe 22 octombrie, Ion Druță tot a refuzat să discute despre dosar.

ZdG: Puteți să ne spuneți despre învinuirile aduse legate de acele imobile…
I.Druță: Toate depozițiile pe care le-am avut le-am dat în ședința de judecată. Vă rog frumos, mai mult nu vreau să dau nicio depoziție. Mulțumesc mult!
ZdG: Am văzut în actul de constatare de la ANI că spuneați că…
I.Druță: Mă scuzați, v-am spus într-un fel. Și actul de la ANI tot l-am contestat. Nu sunt de acord, de atâta l-am și contestat. Și am și numit și expertiză. Dați-mi voie să mă apăr. Nu vreau mai mult nimic. 
ZdG: Dar bunurile care spuneați în actul de la ANI, doar o precizare, bunurile spuneați că nu aparțin fiicei dumneavoastră, dar le regăsim în declarația de averea a fiicei dumneavoastră.
I.Druță: Eu vă spun dumneavoastră că toate depozițiile pe care le-am avut… Eu doar m-am purtat frumos cu dumneavoastră, doar n-am avut nicio… N-am fugit de dumneavoastră nicăieri. V-am spus, toate depozițiile pe care le-am avut le-am dat în ședință.  

Ion Druță a fost exclus din sistemul judecătoresc, prin votul Parlamentului, în decembrie 2019, ca urmare a propriei cereri de demisie. Fostul judecător a obținut rapid licență de avocat, în ianuarie 2020. El a declarat pentru ZdG că nu practică activitatea de avocat. „Sunt avocat, dar numai din pricina asta nu fac avocatură, deoarece să nu am probleme cu clienții că am dosarul, că am dosarele mele”.

Nicolae Chitoroagă – afacere piscicolă pe numele fratelui și al nașului

Nicolae Chitoroagă, fostul șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a fost reținut în noiembrie 2019. Dosarul pe numele său a fost trimis în judecată peste doi ani, în noiembrie 2021. 

Cu câteva luni înainte de reținerea lui, în iunie 2019, Chitoroagă și-a depus demisia din funcția de procuror-șef al PCCOCS, instituție pe care o conducea din august 2017. 

Evoluția dosarului

Prima ședință în dosarul de îmbogățire ilicită pe numele lui Chitoroagă a fost planificată în noiembrie 2021. Până în prezent, s-au examinat probele acuzării, iar din martie 2026 au început a fi examinate probele apărării. 

Dosarul este în gestiunea judecătoarei Angela Catană, care nu a promovat evaluarea externă. La 28 iulie ea a fost eliberată din funcția de judecătoare. Catană a contestat decizia și disputa ei cu CSM se află pe rolul CSJ. În acest context, dosarul lui Nicolae Chitoroagă pentru îmbogățire ilicită nu a fost repartizat altui judecător, a precizat pentru ZdG Natalia Jurminschi, responsabila de relațiile cu publicul și mass-media din cadrul Judecătoriei Chișinău. 

Acuzațiile aduse

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupție, în perioada 2014–2019, Nicolae Chitoroagă ar fi obținut în proprietate bunuri imobile de aproape 6,5 milioane de lei, având venituri, împreună cu membrii familiei, de 2,2 milioane de lei. Asupra bunurilor a fost aplicat sechestru.

Dosarul de îmbogățire ilicită pe numele lui a fost inițiat ca urmare unei investigații jurnalistice a portalului „Anticoruptie.md”, care a scris în iulie 2019 despre o gospodărie piscicolă care i-ar fi aparținut, de fapt, lui Nicolae Chitoroagă, fiind gestionată de compania „La Ichel” SRL, unde în calitate de fondatori figurau Mihail Chitoroagă, fratele lui Nicolae Chitoroagă, și Tudor Bodrug, nașul lui. 

În cadrul procesului penal a fost stabilit faptul că nașul de cununie al lui Nicolae Chitoroagă și SRL-ul ce-i aparține au devenit proprietari ai mai multor terenuri din preajma unui iaz, ai unora dintre ele – în condiții dubioase, mai informa Procuratura Anticorupție în 2019: un bazin acvatic cu suprafața de aproximativ 37 de hectare în Năpădeni, raionul Ungheni, și mai multe terenuri agricole în localități din raionul Ungheni. 

Potrivit procurorilor, valoarea bunurilor achiziționate din 2014 până la inițierea dosarului depăşea substanţial veniturile legale indicate în declarațiile de avere și interese personale de către Nicolae Chitoroagă. 

Bunurile – sub sechestru, în continuare în proprietatea firmei

Compania „La Ichel” aparține și în prezent lui Tudor Bodrug (25,16 %) și lui Mihail Chitoroagă (74,84 %). Firma deține în proprietate o parte dintr-un iaz situat în apropierea localității Năpădeni, raionul Ungheni. În 2014, bucata de iaz a fost cumpărată de Mihail Chitoroagă, iar în septembrie  2018 a fost transmisă companiei „La Ichel” SRL, care mai deține în preajma iazului încă cel puțin cinci terenuri, identificate de ZdG, cu suprafața totală de peste 25 de hectare. Pe unul dintre ele se află un depozit. Toate se află sub sechestru din data de 28 octombrie 2021, prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din cadrul Procuraturii Anticorupție. 

Igor Popa, dosar clasat. Pe alt dosar – achitat

​​Igor Popa, fost adjunct al procurorului general și fost șef al oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, a fost reținut la 9 noiembrie 2021. Igor Popa este finul de cununie al lui Nicolae Chitoroagă. 

Dosarul a fost inițiat tot în urma unei investigații a portalului „Anticoruptie.md”, care dezvăluia în iulie 2020 că Igor și Ala Popa divorțaseră în octombrie 2016, iar două luni mai târziu, în decembrie 2016, Ala Popa încheiase două contracte de investiții pentu două apartamente aflate alături în același bloc. Ancheta jurnalistică arăta că cei doi locuiau împreună, deși oficial erau divorțați. 

În aprilie 2022, Popa a fost eliberat din funcție și din sistemul procuraturii de către procurorul general interimar de atunci, Dumitru Robu, în baza cererii de demisie.

Dosarul privind îmbogățirea ilicită inițiat pe numele lui nu a mai ajuns pe masa judecătorilor, fiind clasat, iar Popa a fost scos de sub urmărire penală la 10 mai 2024. Despre acest lucru a scris presa, dar nu a anunțat Procuratura Anticorupție. 

Procurorul Victor Cazacu, în gestiunea căruia a fost dosarul de îmbogățire ilicită a lui Igor Popa, a declarat pentru ZdG că acesta a fost clasat ca urmare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele efectuate de ARBI, care „a analizat profilul financiar al învinuitului, al familiei și nu a constatat diferență substanțială între cheltuieli și venituri. A fost stabilită o balanță pozitivă a veniturilor”, a precizat procurorul Victor Cazacu pentru ZdG. 

Achitat pentru fals în declarații

În instanță a ajuns un alt dosar pe numele lui Igor Popa, pentru fals în declarații, care a fost transmis în judecată în februarie 2022, cu cinci capete de acuzare. La 27 iulie 2026,  judecătoarea Ana Cucerescu l-a achitat pe Igor Popa pe toate capetele de acuzare. În sentință se menționează că lui Popa i se incriminează faptul că nu a declarat spațiul locativ pe care îl folosea în comun cu concubina sa, adică fosta soție, Ala Popa, de care divorțase, precum și veniturile acesteia. Instanța a considerat că acest fapt nu a fost demonstrat. 

Popa a declarat în instanță că după divorț, fosta lui soție a vândut apartamentul în care rămăsese să locuiască împreună cu copiii și a cumpărat un alt imobil, la care el „nu a avut nicio tangență”. A mai spus că a vizitat noul imobil ca să petreacă timpul cu copii săi și numai atunci când fosta lui soție nu era acasă. 

Procurorul de caz, Gheorghe Iapără, a declarat pentru ZdG că sentința de achitare pe numele lui Igor Popa a fost contestată la CA Chișinău.