Dosarul „Kuliok”: cine sunt cei 11 martori ai acuzării acceptați de instanță. Procurorii nu cunosc unde se află Serghei Iaralov
11 martori dintre cei 17 solicitați de acuzare vor fi audiați în dosarul „Kuliok” în care este judecat fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, actual deputat. Pe lista martorilor figurează atât oligarhul Vladimir Plahotniuc, aflat în detenție, cât și acolitul său Serghei Iaralov, care ar fi fugit din R. Moldova. Hotărârea a fost luată pe 12 ianuarie, în cadrul unei noi ședințe de judecată de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Procurorul anticorupție Vitalie Codreanu susține că audierea acestor martori este suficientă pentru a proba vinovăția lui Dodon, în timp ce avocații socialistului afirmă că includerea lui Plahotniuc ar putea genera „o suspiciune de presiune sau târg din partea autorităților”.
Lista celor 11 martori acceptați
Mai exact, completul de judecată, din care fac parte magistrații Ghenadie Eremciuc, Stella Bleşceaga și Vladislav Gribincea, au acceptat în calitate de martori care vor fi audiați în ședințele de judecată următoarele persoane: Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov, fostul deputat Iurie Reniță, care în 2020 a făcut publice înregistrările video de la întâlnirea Dodon-Iaralov-Plahotniuc, fostul deputat al PD și apropiat al lui Plahotniuc, Vladimir Cebotari, Andrian Candu, finul de cununie al ex-liderului democrat Vladimir Plahotniuc, dar și Andrei Neguța, Dumitru Diacov, Adrian Radu, Lilian Carp, Andrei Harghel și fostul premier Pavel Filip.
Numele lui Serghei Iaralov a fost pronunțat pentru prima dată, în contextul fraudei din sistemul bancar, pe 15 octombrie 2015. Atunci când, cu doar câteva minute înainte de a fi reținut de ofițerii CNA, fostul premier Vlad Filat a dezvăluit în premieră, de la tribuna Parlamentului, că Iaralov a participat „la toate discuțiile și târgurile” care vizau Banca de Economii (BEM). Businessmanul se afla în sală.
Probe noi din partea acuzării
Tot în ședința din 12 ianuarie, care s-a desfășurat în lipsa lui Igor Dodon, procurorul anticorupție Vitalie Codreanu a cerut anexarea la dosar a unor probe noi, printre care procesul-verbal de examinare a telefonului mobil ridicat de la Igor Dodon și raportul de expertiză judiciară. Acuzatorul de stat a explicat că materialele au fost prezentate abia acum din cauza „volumului mare” de acte. De cealaltă parte, apărarea socialistului a calificat noile probe drept „lipsite de pertinență”: „Noi considerăm că aceste probe, pe lângă faptul că sunt lipsite de pertinență, sunt inadmisibile din motivul inegalității volumului care a fost administrat și prezentat în cauza penală”.
Stella Bleşceaga, președinta completului de judecată, a precizat că instanța se va pronunța în următoarea ședință asupra listei martorilor și a probelor prezentate de apărare.
„(…) Se acceptă mijloacele de probă care sunt incluse în volumele care au fost prezentate în instanța de judecată cu tot cu rechizitoriu. Cu privire la probele suplimentare pe care le-a prezentat partea acuzării în ședința de judecată din 10 decembrie 2025, ele se anexează la materialele cauzei penale. Instanța se va expune după cercetarea tuturor probelor pe care le-am enumerat din partea acuzării și, ulterior, din partea apărării și va decide referitor la utilitatea acestora și cum veți motiva care este necesitatea de cercetare în ședința de judecată. Completul de judecată a exclus ceilalți martori, considerând că nu sunt relevanți”, a subliniat judecătoarea.
Procuror, despre locul unde s-ar afla Iaralov: „Nu cunoaștem”
La finalul ședinței de judecată, procurorul Vitalie Codreanu a precizat că acuzarea va respecta hotărârea instanței privind lista martorilor, adăugând că nu i-au fost clare motivele pentru care unii martori au fost acceptați, iar alții respinși.
Întrebat de ce este importantă audierea lui Plahotniuc și a lui Iaralov în fața judecătorilor CSJ, procurorul a explicat că îi consideră persoane-cheie în acest dosar, aflate „în prim-planul acestei acțiuni”, iar în funcție de declarațiile lor vor fi întreprinse și alte măsuri. Acuzatorul de stat a precizat totodată că cei doi au mai fost audiați anterior în legătură cu acea întâlnire, însă nu au fost întrebați „referitor la ceea ce se afla în pungă”.
Procurorul a mai fost întrebat de jurnaliști unde se află Iaralov și care este procedura prin care Plahotniuc va fi adus în fața judecătorilor CSJ.
„Nu cunoaștem (unde se află Serghei Iaralov, n.r.). Evident că o să încercăm să-l căutăm (…). (Plahotniuc, n.r.) va fi adus în fața instanței, aceasta îi va adresa anumite întrebări legate de drepturile lui, dacă urmează să facă declarații sau nu, să fie însoțit de un avocat la solicitarea dumnealui și să verifice dacă aceste declarații cumva nu intercalează cu propriul lui interes (…). La următoarea ședință urmează ca instanța să se expună cu privire la probele apărării și probabil că vom da citire învinuirii”, a mai spus procurorul.
Avocat: „Instanța a ghidat procurorii în ce direcție să meargă”
Petru Balan, unul dintre avocații lui Igor Dodon, a calificat decizia instanței de luni, 12 ianuarie, drept „ilegală”, afirmând că este o „pregătire de teren pentru a reduce semnificativ lista martorilor apărării”.
„Noi considerăm că prin încheierea de astăzi s-a întărit poziția procurorilor. Undeva instanța a ghidat procurorii în ce direcție să meargă. După noi, asta este o încălcare a principiului imparțialității instanței de judecată. Mai mult decât atât, excluderea din lista martorilor a unor persoane, chiar dacă erau martorii acuzării și care au fost și au dat declarat, interdicția de a mai fi audiați, după noi, este un procedeu neprevăzut de lege. Este ilegal în fond.
Cât privește martorii noi, este o solicitare a procurorilor pe care noi n-o putem comenta. Nu este clar de ce de la început ei nu i-au inclus în lista martorilor. Acum când unul dintre ei este în custodia statului, includerea lui în lista de martori pentru a fi audiați, pentru noi poate să genereze o suspiciune de presiune sau târg din partea autorităților. Persoana care se află în custodia statului este vulnerabilă pentru stat și statul cere să fie audiat. Asta este o problemă din punct de vedere a echității acestei proceduri penale. Noi considerăm că felul în care astăzi a procedat instanța, ilegal în viziunea noastră, este o pregătire de teren pentru a reduce semnificativ lista martorilor apărării”, a spus apărătorul.
Dosarul „Kuliok”, reluat de la zero
Dosarul „Kuliok”, în care este învinuit fostul președinte al R. Moldova și actualul deputat Igor Dodon, a fost reluat de la zero la începutul lunii noiembrie 2025 din cauza înlocuirii unui judecător.
Până în iunie 2025, dosarul a fost examinat de Ghenadie Eremciuc, Ion Malanciuc şi Stella Bleşceaga, preşedinta completului. Ulterior, Ion Malanciuc a fost desemnat în funcția de judecător la Curtea Constituțională pe un termen de 6 ani, ședințele de judecată fiind puse pe pauză.
Astfel, judecătorul Ion Malanciuc a fost înlocuit cu magistratul Vladislav Gribincea.
Pe 25 noiembrie 2025, la CSJ s-a desfășurat prima ședință în dosarul „Kuliok”, în componența noului complet de judecată.
Istoria dosarului „kuliok”
Urmărirea penală în dosarul denumit generic „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Moldova emisă anterior.
Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani. În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu culioacele” și să-i transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i „dea banii lui Costea” (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca „să-i transmită lui Cornel”.
Conform informațiilor oferite de procurorii ce instrumentează acest dosar penal, Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a PSRM.
Igor Dodon mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals.
