Un fost președinte de instanță, nemulțumit de cum i-a fost indexată pensia de peste 22 de mii de lei. „Prețurile cresc constant, în timp ce pensia este ajustată insuficient”. Curtea Constituțională urmează să examineze o sesizare
Fostul președinte al Curții de Apel Cahul, Ruslan Petrov, este nemulțumit că pensia sa, de peste 22 de mii de lei, a fost indexată doar în partea ce nu depășea salariu mediu lunar pe economie – 13 700, așa cum prevedea legea în 2024. Astfel, Petrov a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), solicitând recalcularea pensiei începând din 1 aprilie 2024, prin aplicarea coeficientului de 6% asupra întregii sume de 22 850 de lei, ceea ce ar constitui o pensie de 24 205 lei – nu 23 657 de lei (cu 548 de lei mai puțin, n.r.).
Litigiul a ajuns la Curtea de Apel Centru, după ce, în luna aprilie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins acțiunea formulată de Petrov împotriva CNAS privind anularea deciziei contestate și obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil, referitor la indexarea pensiei în partea care depășește salariul mediu lunar.
La 18 noiembrie, Curtea de Apel Centru a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea fostului magistrat la Curtea Constituțională (CC). Înalta Curte urmează să soluționează sesizarea ulterior, aceasta fiind înregistrată joi, 4 decembrie.
Ex-judecătorul a ridicat excepția de neconstituționalitate a:
- prevederilor art. III din Legea nr. 46 din 14 martie 2024, care stipulează că „prin derogare de la art. 13 alin. (2) din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, în cazul indexării de la 1 aprilie 2024, coeficientul de indexare se stabilește în mărime de 6% și se aplică doar părții pensiei care nu depășeşte cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2024, în sumă de 13 700 de lei”;
- prevederilor art. 8 din hotărârea Guvernului din 26 martie 2024, care prevede: că „în cazul indexării din aprilie 2024, coeficientul indexare se aplică doar acelei părți din pensie care nu depășește cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2024, stabilit la 13 700 de lei”.
Acesta a argumentat că, „fiind judecător în demisie și având anterior restricții în exercitarea altor activități sau în dezvoltarea de afaceri care ar fi putut genera venituri suplimentare, menținerea unui nivel de trai decent depinde aproape exclusiv de pensia sa”. Datele publice arată că, după plecarea din funcția de judecător, Petrov a obținut licența de avocat, în iulie 2024.
Întrebat de ZdG cum „menținerea unui nivel de trai decent depinde aproape exclusiv de pensie”, având în vedere că desfășoară activitatea de avocat, Petrov a refuzat să comenteze, invocând că „până nu s-a expus instanța, discuția noastră ar putea să-i aducă daune”.
„În prezent, nivelul meu de trai, aflat în mod natural într-o relație de dependență față de eficiența actului guvernamental și coerența legislativă, este profund influențat de modul în care statul gestionează politicile economice şi sociale, care se reflectă direct asupra inflației în economie și asupra procedurii de indexare a pensiei mele, în funcție de fluctuațiile acesteia. Atunci când măsurile adoptate de autorități nu reușesc să tempereze inflația sau generează dezechilibre macroeconomice, consecințele se resimt imediat asupra valorii reale a pensiei mele. Astfel, prețurile cresc constant, în timp ce cuantumul pensiei este ajustat insuficient sau chiar contrar mecanismului legal prevăzut de art. 13 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.
(…) Ca urmare a aplicării acestor prevederi derogatorii, Casa Națională de Asigurări Sociale a instituit un tratament diferențiat între pensionari aflați într-o situație juridică identică – pensionari care beneficiază de pensie pentru vechime în muncă, restrângând nejustificat dreptul meu constituțional şi legal de a beneficia de indexarea integrală a pensiei, proporțional cu rata inflației, astfel cum prevede în mod obligatoriu art. 13 din Legea nr. 156/1998. Această diferențiere nu se întemeiază pe un criteriu obiectiv și rezonabil şi contravine dispozițiilor constituționale privind egalitatea, protecția drepturilor patrimoniale şi garantarea unui nivel de trai decent (…).
Indexarea pensiei mele sub pragul de 6%, exclusiv pe motivul că aceasta depășește salariul mediu lunar pe economie, nu reprezintă o abordare echitabilă și nu se bazează pe un criteriu obiectiv, ci pe unul pur arbitrar, lipsit de fundament constituțional sau legal (…)
Mai mult, potrivit declarațiilor oficiale ale reprezentanților Guvernului și datelor statistice publice, R. Moldova nu se află într-o criză economică, financiară sau bugetară care să justifice adoptarea unor măsuri excepționale de limitare a drepturilor sociale. Dimpotrivă, autoritățile promovează politici de extindere a cheltuielilor publice, cum sunt majorările salariale pentru demnitari și funcționari publici, precum și programe guvernamentale ample de investiții și sprijin financiar „Satul European – ediția 2024″, „Prima Casă Plus”, „Bugetul Plus” care indică o capacitate bugetară sporită, nu una restrânsă”, a argumentat fostul judecător în sesizarea depusă la CC.
Cererea lui Ruslan Petrov privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a fost admisă de completul de judecată de la Curtea de Apel Centru format din Ghenadie Mîra, Angela Bostan și Nicolae Ghedrovici.
Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererea de demisie onorabilă a lui Ruslan Petrov, de la Curtea de Apel Cahul (în prezent Curtea de Apel Sud, n.r.), și acesta a fost eliberat din funcție din 1 noiembrie 2022. Acesta beneficiază de pensie pentru vechime în muncă din 22 noiembrie 2022, inițial fiindu-i stabilit cuantumul pensiei în sumă de 21 080 de lei. Ulterior, cuantumul pensiei sale a fost recalculată până la suma de 22 850 de lei. Din 1 aprilie 2024, după indexarea pensiei, acesta a ridicat suma lunară de 23 657 de lei.
Ruslan Petrov a fost numit în funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Cahul, pe un termen de 5 ani, prin decretul președintelui R. Moldova din 22 ianuarie 2004. În ianuarie ianuarie 2009, a fost numit în funcția de judecător de instrucție până la atingerea plafonului de vârstă.
La 17 februarie 2014, prin decretul președintelui R. Moldova, Petrov a fost reconfirmat în funcția de judecător la Judecătoria Cahul.
Potrivit decretului președintelui R. Moldova din 08 iulie 2015, a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Cahul. Ulterior, în noiembrie 2017, Petrov a fost numit în funcția de președinte la Curtea de Apel Cahul, pe un termen de 4 ani.
ZdG a expediat CNAS o solicitare de informații întrebând câte persoane au mers în instanță pentru a cere să le fie recalculate pensiile prin aplicarea indexării de 6% asupra întregii sume, nu doar a părții care nu depășește salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2024. Nu am primit un răspuns deocamdată.
Ruslan Petrov 251g_2025.12.04 by Ziarul de Gardă
Conform declarațiilor sale de avere și interese personale, înainte de a pleca din funcție, Petrov a avut în anul 2021 un salariu mediu lunar de 25 de mii de lei, iar în 2022 – circa 28 de mii.
