„Convorbirea telefonică cu judecătoarea T. M.” și integritatea financiară: detalii din raportul de reevaluare a judecătoarei Angela Braga, demisă de CSM, dar repusă în funcție prin decizia CSJ
Comisia de Evaluare a Judecătorilor a publicat rapoartele de evaluare și reevaluare a judecătoarei Angela Braga, după finalizarea examinării contestației depuse la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Magistrata Angela Braga, care a avut două rapoarte de evaluarea pozitive respinse de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), și-a păstrează funcția la Curtea de Apel Centru. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis miercuri, 4 noiembrie, contestația acesteia și a constatat promovarea evaluării externe.
Raportul de evaluare externă a judecătoarei Angela Braga, aprobat de Comisia de Evaluare la 12 martie 2025, vizează mai multe aspecte ce au generat dubii privind integritatea sa financiară și etică. Printre acestea se numără posibile diferențe între venituri și cheltuieli, utilizarea unui credit într-un alt scop decât cel declarat, nedeclararea unor venituri și o convorbire telefonică cu judecătoarea T.M. din 20 ianuarie 2025 inițialele coincid cu numele și prenumele judecătoarei Tamara Mereuță, care a figurat printre cei patru judecători vizați într-un dosar de corupție, n. red.)
Raport reevaluare Angela Braga.pdf by Ziarul de Gardă
Convorbirea telefonică cu judecătoarea T.M.
Potrivit documentelor procesuale prezentate Comisiei, suspiciunea în acest caz se bazează pe o convorbire telefonică „dintre Angela Braga și judecătoarea T.M. din 20 ianuarie 2025″.
Braga a explicat că nu au discutat despre un caz concret, ci despre probleme personale și aspecte generale de drept. În cadrul celei de-a doua runde de întrebări, Comisia i-a solicitat să detalieze subiectele abordate.
Judecătoarea a declarat că o cunoaște pe T.M. din perioada în care activa la Judecătoria Hîncești. Potrivit explicațiilor sale, în ianuarie 2025 au discutat, printre altele, despre starea de sănătate a mamei sale, care fusese diagnosticată în decembrie 2024 cu o boală infecțioasă și internată în Chișinău, iar ulterior urma să primească tratament antiviral.
Braga a mai spus că, în timpul convorbirii, T.M. i-a adresat întrebări privind aplicarea Codului contravențional în cazul unei contestații împotriva unei sancțiuni. Ea a afirmat că s-a limitat la interpretarea prevederilor legale, presupunând că T.M. examina un astfel de caz și avea nevoie de o opinie.
Judecătoarea a negat că ar fi discutat vreodată cu judecătorul-raportor al cauzei contravenționale despre încetarea examinării dosarului și restituirea bunurilor sechestrate.
Pentru a confirma explicațiile privind starea de sănătate a mamei sale, Comisia i-a cerut documente medicale. Braga a prezentat nouă documente, inclusiv un extras de la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, care confirmă internarea mamei sale în perioada 5–14 decembrie 2024. Instituția medicală a confirmat ulterior informația.
Judecătoarea a precizat că mama sa nu a fost internată în Hîncești, ci s-a deplasat de mai multe ori acolo, în ianuarie 2025, pentru consultații la un specialist.
Posibilă avere inexplicabilă
Comisia a identificat inițial diferențe între fluxurile financiare de intrare și cele de ieșire pentru anii 2014, 2016, 2018, 2021, 2022 și 2023. Soldul negativ cumulat calculat inițial era de 249.192 de lei.
După examinarea explicațiilor și a documentelor suplimentare prezentate de Braga, Comisia și-a revizuit calculele. În cazul anilor 2018 și 2023, dubiile au fost atenuate, iar soldul financiar negativ acumulat a fost recalculat la 209.858 de lei.
Comisia a menționat că, chiar dacă această sumă ar fi fost considerată avere inexplicabilă, ea nu ar fi depășit pragul legal de 234.000 de lei, stabilit pentru evaluarea financiară.
Creditul de 250 de mii de lei și documentele prezentate băncii
Un alt aspect examinat a fost un credit de 250 de mii de lei, contractat pentru renovarea unui apartament. Comisia a constatat că o parte din bani ar fi fost folosiți pentru achitarea unor rate la un alt credit ipotecar. Pentru a justifica utilizarea împrumutului, Braga a prezentat băncii bonuri de plată care nu aveau legătură cu renovarea apartamentului. Unele bonuri fuseseră eliberate chiar înainte de contractarea creditului.
În cadrul audierii, judecătoarea a recunoscut că a prezentat băncii documente care nu aveau legătură cu renovarea și și-a exprimat regretul. Ea a susținut că banca nu a fost prejudiciată, deoarece creditul a fost rambursat integral în 2016, înainte de termen.
Comisia a calificat situația drept una ce ridică probleme de etică, dar a luat în considerare faptul că Braga a dezvăluit voluntar modul în care a utilizat banii, că împrumutul a fost rambursat integral și că nu au fost identificate alte fapte similare. În consecință, a concluzionat că acest aspect nu constituie motiv de nepromovare a evaluării.
Venituri și datorii nedeclarate
Comisia a identificat mai multe omisiuni în declarațiile depuse la Autoritatea Națională de Integritate:
- 2016: salariul soțului, în valoare de 6411 lei;
- 2020: salariul judecătoarei, de 2813 lei;
- 2021: un credit de 26999 de lei contractat de soț;
- 2022: o donație în valoare de 10000 de lei, primită de la părinți și socri.
Braga a explicat că unele omisiuni au fost neintenționate. În cazul creditului, a spus că l-a perceput drept o tranzacție de vânzare-cumpărare, deoarece soțul său primise un telefon mobil, nu bani în numerar.
Comisia a constatat că donația de 10000 de lei trebuia declarată, chiar dacă judecătoarea o considera un cadou de ziua sa. Totuși, a apreciat că aceste omisiuni nu au încălcat scopul legii privind prevenirea îmbogățirii nejustificate și nu au periclitat interesul public.
Suspiciuni privind vânzarea unor automobile
Comisia a analizat și anunțuri publicate pe platforma 999.md, prin care ar fi fost scoase la vânzare mai multe vehicule. Suspiciunea viza posibile venituri obținute de familia judecătoarei prin intermedierea vânzărilor.
Angela Braga a susținut că nici ea, nici soțul său nu au deținut vehiculele respective și nu au suportat cheltuieli pentru acestea. Comisia a constatat că majoritatea automobilelor aparțineau angajatorului soțului judecătoarei.
În cazul unor anunțuri pentru automobile Ford Fusion, Braga a spus că nu a putut identifica persoana care le-a publicat. Pentru un Honda Accord, a prezentat documente privind proprietarul și autorul anunțului. Comisia a concluzionat că dubiile privind posibila intermediere au fost atenuate de explicațiile și documentele prezentate.
Concluzia raportului
Comisia a concluzionat că aspectele examinate nu constituie încălcări grave de etică sau de integritate financiară care să justifice nepromovarea evaluării externe. În raportul aprobat la 12 martie 2025, aceasta a propus ca Angela Braga să promoveze evaluarea.
Important: concluzia raportului de vetting privește evaluarea integrității în cadrul procedurii respective. Ea nu reprezintă o soluție asupra eventualelor acuzații penale și nu stabilește vinovăția sau nevinovăția judecătoarei în dosarul penal.
Cronologia evaluării
În urma evaluării inițiale, Comisia a concluzionat că Angela Braga întrunește criteriile de integritate financiară și etică prevăzute de cadrul legal și a propus promovarea evaluării externe. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins raportul și a dispus reevaluarea, în contextul pornirii, la câteva zile după aprobarea raportului de evaluare inițială, a unei cauze penale împotriva judecătoarei.
În cadrul reevaluării, Comisia nu a primit probe primare care să permită stabilirea unor fapte noi de natură să modifice concluzia inițială. Prin urmare, Comisia și-a menținut propunerea privind promovarea evaluării.
Ulterior, CSM a respins raportul de reevaluare și a constatat nepromovarea evaluării externe. Hotărârea Consiliului a fost contestată de judecătoare la CSJ.
La 4 noiembrie 2026, Curtea Supremă de Justiție a admis contestația depusă de Angela Braga și a constatat promovarea evaluării externe.
Braga a fost suspendată din funcție începând din martie 2025, împreună cu alți trei judecători de la Judecătoria Hîncești, fiind „suspectată de comiterea unor acțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică – traficul de influență”.
