• Din ce surse se poate finanța un partid politic în R. Moldova?

    Din ce surse se poate finanța un partid politic în R. Moldova?
    de
    vizualizări
    07 noiembrie 2020 | 11:30

    Dacă vă întrebați din ce bani „trăiesc” partidele politice din R. Moldova, aflați că există câteva surse oficiale din care acestea se pot finanța, printre care: donațiile, cotizațiile de membru, subvențiile de la bugetul de stat. Analiza datelor financiare prezentate de formațiunile politice arată că raportul dintre finanțarea publică și cea privată este neechilibrat. Spre exemplu, în primul semestru din anul 2020, principala sursă de finanțare au fost subvențiile de la bugetul de stat – 74%, iar finanțarea privată a constituit doar 26%. 

    În R. Moldova finanțarea partidelor politice este reglementată de: 

    • Constituția R. Moldova, 
    • Legea privind partidele politice, 
    • Codul electoral, 
    • Regulamentul Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind finanțarea activității partidelor politice. 

    CEC îndeplinește funcția de a recepționa, verifica și supraveghea rapoartelor financiare ale partidelor politice și ale subiecților electorali. Pe lângă CEC, şi Curtea de Conturi exercită controlul asupra utilizării alocațiilor primite de partidele politice de la bugetul de stat.

    Sursele de finanțare ale partidelor politice

    Potrivit Legii privind partidele politice, în R. Moldova formațiunile politice se pot finanța din:

    1. cotizaţii de membru de partid;
    2. donaţii;
    3. subvenţii de la bugetul de stat;
    4. alte venituri legal obţinute din: activitate editorială, activitate legată nemijlocit de administrarea proprietăţii sale, precum şi alte activităţi ce aduc venituri pentru nevoile partidului, dacă aceste activităţi nu sunt interzise prin lege şi sunt prevăzute în mod expres în statutul partidului politic.
    1. Cotizațiile membrilor de partid

    Mărimea şi modul de achitare a cotizaţiilor de membru se stabilesc prin statutul partidului politic. Cotizația este stabilită în valută națională, în cuantum fix ori procentual (ex.: salariul mediu pe economie, veniturile membrului de partid ș.a.) și se achită cu o periodicitate general valabilă, dar nu mai rar decât o dată pe an, personal de membrul partidului politic. Sunt interzise cotizațiile anonime.

    1. Donațiile

    Donaţiile făcute partidelor politice pot fi de următoarele tipuri:

    • donaţii în bani, altele decât cotizaţiile de membru;
    • donaţii sub formă de proprietăţi, bunuri, servicii gratuite sau în condiţii mai avantajoase decât valoarea comercială (de piaţă), achitarea unor bunuri sau servicii utilizate de partid. Aceste donaţii sunt reflectate în contabilitatea partidului politic la valoarea lor de piaţă şi se înscriu în limitele donaţiilor prevăzute de lege.

    Câți bani are dreptul să doneze o persoană fizică?

    O persoană fizică poate face donaţii unui sau mai multor partide politice. Donațiile făcute de o persoană fizică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar:

    • nu pot depăși suma a 6 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv; 
    • în cazul cetățenilor R. Moldova cu venituri obținute în afara țării, suma donațiilor nu poate depăși 3 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv; 
    • în cazul cetățenilor R. Moldova cu statut de persoană cu funcție de demnitate publică, de funcționari publici, inclusiv cu statut special, sau de angajați în organizații publice, suma donațiilor nu poate depăși 10% din venitul anual al acestora, totodată, nu poate depăși 6 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv.

    Dacă persoana fizică este membru de partid, în suma limita menţionată se include şi suma cotizaţiilor de membru de partid plătite de aceasta într-un an, cotizaţia şi donaţia fiind reflectate separat în contabilitatea partidului politic şi în rapoartele privind gestiunea financiară a acestuia.

    De menționat este faptul că donațiile în numerar, efectuate de o persoană fizică, în decursul unui an bugetar, nu trebuie să depășească 3 salarii medii pe economie stabilite pe anul respectiv. Donațiile care depășesc această limită se vor face exclusiv prin operațiuni bancare.

    Câți bani are dreptul să doneze o persoană juridică?

    Donaţiile făcute de o persoană juridică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăşi suma a 12 salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv. Persoana juridică care face o donaţie în bani unui partid politic trebuie să prezinte decizia organelor sale abilitate privind efectuarea donaţiei, să înregistreze donaţia şi să o reflecte în rapoartele sale contabile, de asemenea să informeze pe acţionarii sau membrii săi despre operaţiunile efectuate.

    1. Finanțare de la bugetul de stat

    Partidele politice au dreptul să primească anual finanţare de la bugetul de stat prin intermediul CEC. Regulamentul privind finanțarea partidelor politice, inclusiv metodologia de calcul, este aprobat de către CEC. Cuantumul alocaţiilor pentru acest scop se aprobă în legea bugetară anuală, cota procentuală constituind 0,1% din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie, şi se distribuie în funcție de performanțele partidelor, după cum urmează:

    • 30% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile parlamentare;
    • 30% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale generale;
    • 15% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile prezidențiale;
    • 7,5% – partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;
    • 7,5% – partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor locale;
    • 5% – partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;
    • 5% – partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor locale.

    20% din alocațiile anuale de la stat – pentru promovarea femeilor în procesele politice

    Banii primiți de la stat pot fi cheltuiți pe anumite tipuri de activități. Spre exemplu, 20% din valoarea alocațiilor anuale de la bugetul de stat trebuie să fie  utilizate în scopul promovării și încurajării participării femeilor în procesele politic și electoral, iar 10% din valoarea alocațiilor primite trebuie să fie destinate pentru promovarea și încurajarea tinerilor în procesele politic și electoral. În cazul partidelor politice în care există organizații ale femeilor și ale tinerilor, aceste fonduri vor fi gestionate de organizațiile în cauză.

    Restul banilor primiți de la stat, vor fi utilizați pentru:

    • cheltuieli pentru întreţinerea și/sau locațiunea sediilor;
    • cheltuieli de personal;
    • cheltuieli pentru presă şi materialul promoţional;
    • cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate;
    • cheltuieli pentru telecomunicaţii;
    • cheltuieli pentru primirea delegaţiilor din străinătate;
    • plata cotizaţiilor de membru al organizaţiilor internaţionale din care partidul respectiv face parte;
    • investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidului respectiv;
    • cheltuieli de birotică;
    • cheltuieli de audit (extern/obligatoriu);
    • cheltuieli pentru organizarea de întruniri, manifestații publice, seminare şi alte cursuri de instruire pentru membrii de partid, desfăşurate pe teritoriul ţării.

    Ce arată rapoartele financiare partidelor din R. Moldova?

    Asociația Promo-LEX a analizat rapoartele financiare ale partidelor politice prezentate la CEC pentru semestrul I, 2020. Conform analizei Promo-LEX, până la datad de 26 august, curent,  doar 39 de formațiuni politice din cele 48 înregistrate la Agenția Servicii Publice (ASP) au prezentat rapoarte semestriale la CEC.

    În semestrul I 2020, analiza structurii surselor de finanțare arată că raportul dintre finanțarea publică și cea privată este de 74% la 26%, ceea ce reprezintă o balanță neechilibrată de repartizare a resurselor din contul micșorării ponderii donațiilor și cotizațiilor. Astfel, principala sursă de finanțare a formațiunilor politice au constituit-o subvențiile de la bugetul de stat (74%), următoarele surse de finanțare fiind donațiile persoanelor fizice (19%), donațiile sub alte forme (4%), veniturile din activitatea economică (2%) și cotizațiile de membru (1%).

    Pentru anul 2020, din bugetul de stat au fost alocate 38,2 milioane lei pentru finanțarea partidelor politice. Beneficiare ale alocațiilor sunt 30 de formațiuni politice. De cele mai mari alocații beneficiază Partidul Socialiștilor (PSRM) – 12,3 milioane lei, Partidul Democrat (PDM) – 7,4 milioane lei și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 6,7 milioane lei. Alte 4,4 milioane ajung la Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, 2,3 milioane lei sunt destinate pentru Partidul Șor, iar 1,4 milioane lei din bugetul de stat ajung la Partidul Politic Partidul Nostru.

    Din rapoartelor financiare pentru semestrul I din 2020, aflăm că doar șase formațiuni au colectat cotizații de la membrii lor în sumă totală de 288 964 de lei (PSRM, PAS, Partidul Politic Platforma DA, Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Comuniștilor (PCRM), Partidul Liberal Democrat (PLDM)).

    Nouă formațiuni au recepționat donații financiare din partea persoanelor fizice în sumă de 4, 3 milioane lei (Partidul Stânga Europeană (PSE), PAS, Partidul Șor, Partidul Popular din R. Moldova, Partidul Politic Platforma DA, PSRM, PLDM, Partidul Unității Naționale (PUN), Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic (PACCC)).

    O formațiune politică a recepționat donații financiare din partea unei persoane juridice în sumă de 10 000 de lei (PAS) și cinci formațiuni politice (PAS, Partidul Politic Patria, Partidul Popular din R. Moldova, PLDM, PUN) au recepționat donații materiale în valoare totală de 682 122 de lei.

    Potrivit ASP, la data de 1 noiembrie 2020, în R. Moldova erau înregistrate 50 de partide politice.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Vârsta de pensionare pentru judecători va fi majorată. Proiectul urmează să fie aprobat în lectură finală

    Parlamentul va majora vârsta de pensionare pentru judecători. Comisia juridică, numiri și imunități, care s-a convocat, marți, în ședință, a decis să propună plenului Parlamentului aprobarea, în lectura a doua,…
    Vârsta de pensionare pentru judecători va fi majorată. Proiectul urmează să fie aprobat în lectură finală

    Chicu susține că informațiile despre nunta fiului său, organizată pe timp de pandemie, sunt speculații: „Eu nu am făcut ceremonii, faste, nunți și nu am de gând să mă justific”

    Premierul R. Moldova Ion Chicu susține că informațiile apărute în spațiul public despre petrecerea dată cu prilejul căsătoriei fiului lui sunt speculații și că evenimentul organizat nu a fost o ceremonie fastuo…
    Chicu susține că informațiile despre nunta fiului său, organizată pe timp de pandemie, sunt speculații: „Eu nu am făcut ceremonii, faste, nunți și nu am de gând să mă justific”

    VIDEO/ Stoianoglo, despre declarațiile lui Platon: „Asta ține de cei 7 ani de acasă. Trebuie să îi închidem gura?”

    Declarațiile controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, care a spus acum o săptămână, în cadrul unei emisiuni televizate, că dosarul furtului miliardului de dolari din sistemul financiar-bancar moldovenes…
    VIDEO/ Stoianoglo, despre declarațiile lui Platon: „Asta ține de cei 7 ani de acasă. Trebuie să îi închidem gura?”

    Procurorul general susține că după o întrevedere cu președinta aleasă a R. Moldova, părerea Maiei Sandu, în legătură cu activitatea PG, se va schimba

    Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a declarat marți că este gata să se întâlnească cu noul președinte ales al R. Moldova, Maia Sandu, pentru a-i prezenta toate informațiile legate de activitatea Procuratu…
    Procurorul general susține că după o întrevedere cu președinta aleasă a R. Moldova, părerea Maiei Sandu, în legătură cu activitatea PG, se va schimba

    Peste 15.000 de intervenții au fost efectuate de AMUP în ultimele 6 zile

    Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (AMUP) a efectuat 15.614 intervenții în perioada 23-29 noiembrie. Anunțul a fost făcut marți, 1 decembrie, de către Centrul Național de Asistență Medical…
    Peste 15.000 de intervenții au fost efectuate de AMUP în ultimele 6 zile

    Ședința CSM, contramandată din lipsă de cvorum: mai mulți membri sunt bolnavi

    Ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) programată pentru marți, 1 decembrie, a fost contramandată din cauza lipsei de cvorum. Solicitată de ZdG, președinta interimară a CSM, Luiza Gafton, ne-a comu…
    Ședința CSM, contramandată din lipsă de cvorum: mai mulți membri sunt bolnavi