„Deputații trebuie să fie competenți, integri și bine intenționați.” Cum s-a schimbat profilul aleșilor poporului în 34 de ani de independență
Deputatul nu este doar o figură politică, ci un reprezentant al cetățenilor controlează activitatea Guvernului. Parlamentarii trebuie să fie competenți și integri, afirmă experții consultați de Ziarul de Gardă. În timp ce analistul politic Igor Boțan vorbește despre nevoia unui Parlament format din cei mai buni reprezentanți din domeniile-cheie ale societății, directorul de programe Promo-LEX, Nicolae Panfil, atrage atenția asupra transparenței, disciplinei și responsabilității față de alegători.
Ce înseamnă să fii un deputat bun: competență, integritate și reprezentativitate
„Deputatul reprezintă poporul și exercită puterea legislativă, având obligația de a elabora, dezbate și adopta legi, precum și de a controla activitatea Guvernului, în conformitate cu Constituția și Legea privind statutul deputatului în Parlament”, explică Nicolae Panfil, director de programe la Promo-LEX.
El subliniază că această funcție presupune „acțiune în interesul public, cu integritate, respectând normele etice și principiile transparenței în relația cu cetățenii”.
La rândul său, analistul politic Igor Boțan afirmă că „deputații trebuie să reprezinte cetățenii, segmente ale cetățenilor din Republica Moldova, să fie competenți, pentru că altminteri nu sunt reprezentativi. Și sigur, deputații în Parlament trebuie să fie oameni integri, onești, asta impune legea și există în acest sens prevederi legale pentru verificarea acestui lucru”.
El adaugă că un deputat eficient nu este neapărat un jurist sau un economist, ci un om care înțelege problemele reale ale domeniului pe care îl reprezintă.
„Dacă Parlamentul e organul legislativ suprem și reprezentativ, atunci avem segmente largi de cetățeni care se ocupă de educație, sănătate, business, sport și așa mai departe. Iată, oamenii din aceste domenii trebuie să-i reprezinte, pentru că sunt cei care cunosc cel mai bine nevoile respective. Atunci când se invocă probleme că nu au experiență în scrierea legilor, păi asta a fost întotdeauna, dar pornim de la premiza că dacă sunt capabili în domeniul artei, medicinii, culturii, sportului și așa mai departe, învață repede. Important e să cunoască problemele domeniului pe care îl reprezintă și să învețe cât se poate de repede tehnica legislativă. Dar experiența arată că 80-90% din legi le elaborează Guvernul, iar în acest caz, deputații în Parlament pe domeniile de specialitate trebuie să vadă dacă proiectele pregătite de Guvern trebuie amendate cumva, dacă în aceste documente sunt reflectate cu adevărat necesitățile segmentului pe care îl reprezintă”, menționează analistul.
Ce prevede legea: atribuții, obligații și limite
Conform Constituției, deputatul are un mandat reprezentativ, adică acționează în numele poporului și nu poate fi constrâns de ordinele vreunui partid sau interes particular. El participă la procesul legislativ — elaborarea, examinarea și adoptarea legilor — și exercită control parlamentar asupra Guvernului prin instrumente precum întrebările, interpelările, moțiunile sau anchetele parlamentare.
„Controlul parlamentar se realizează prin instrumente precum întrebările, interpelările, audierile, anchetele și moțiunile. Totuși, în legislatura precedentă, aceste instrumente au fost utilizate insuficient, iar unele moțiuni simple sau audieri publice nu au fost discutate conform procedurilor legale”, notează Nicolae Panfil.
Legea obligă deputații să participe activ la ședințele plenare și la cele ale comisiilor parlamentare. În caz contrar, Regulamentul Parlamentului prevede sancțiuni:
„Lipsa de la trei ședințe într-o lună atrage reținerea a 50% din salariu și indemnizații pentru luna următoare, iar lipsa de la patru sau mai multe ședințe atrage reținerea a 75%”, precizează Panfil.
Tot el amintește că mandatul de deputat „este un angajament continuu, care cere echilibru între autoritate și responsabilitate”, iar comunicarea cu cetățenii, implicarea în consultări publice și transparența sunt parte integrantă din exercitarea corectă a funcției.
De la independență până azi: cum s-a schimbat profilul parlamentarului moldovean
„Profilul s-a schimbat în funcție de cerința societății”, explică Igor Boțan. El observă că de-a lungul celor 34 de ani de independență, componența Parlamentului a reflectat valurile de nemulțumire, speranță sau reorientare strategică ale alegătorilor.
„Au existat perioade când oamenii au fost foarte supărați pe activitatea Parlamentului, atunci când li s-a promis una și s-a făcut cu totul altceva. De exemplu, Partidul Comuniștilor, care a promis Uniunea Rusia-Belarus, dar a promovat integrarea europeană.”
Analistul spune că deși o parte din deputați sunt activi și vizibili, alții își limitează activitatea la comisii, fără o prezență publică consistentă.
„Aproximativ o treime din deputați sunt foarte activi, ceilalți sunt mai pasivi, dar asta nu înseamnă că nu contribuie cumva la activitatea legislativă. Marea problemă este că sistemul electoral proporțional cu liste închise de partid are deficiențe. În fruntea listei sunt persoanele cu cea mai înaltă competență, iar către sfârșitul ei sunt oameni, cum se spune, de umplutură.”
Această realitate afectează percepția publică asupra calității deputaților. „Vedem că un șir de deputați practic nu participă la dezbateri, nu iau cuvântul, nu vin cu propuneri de îmbunătățire a legilor.”
Un Parlament departe de modelul european
Întrebat cât de departe este Parlamentul Republicii Moldova de un model european veritabil, Igor Boțan afirmă că problema nu este doar de competență, ci și de implicare:
„Cu liste închise de partid, cu doar 30% din deputați care se manifestă activ, asta ne îngrijorează. Am vrea ca deputații să fie mult mai activi, să lucreze cu petițiile cetățenilor, să viziteze localitățile, să ia pulsul societății, și nu doar în ajunul alegerilor”.
El subliniază rolul mass-mediei în menținerea legăturii dintre cetățeni și guvernanți.
„Mass-media este cureaua de transmisie între cetățeni și guvernanți. Presa a evoluat foarte mult și, în linii mari, își face treaba — mă refer la cea de investigație, care nu admite compromisuri inutile cu guvernarea și are o poziție bine articulată.”
Transparență și responsabilitate: lecțiile unei legislaturi
Monitorizările Promo-LEX au arătat că, în pofida unor reușite, legislatura precedentă a înregistrat restanțe în domeniul comunicării publice și al transparenței decizionale.
„S-a constatat un nivel scăzut de transparență a audierilor publice, o diminuare a numărului de petiții și un acces limitat la informațiile publice, precum și o cooperare insuficientă cu societatea civilă. Aceste constatări pot constitui lecții utile pentru îmbunătățirea activității legislative viitoare”, afirmă Panfil.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
