CSJ decide că Blocul lui Șor NU poate participa la alegerile parlamentare. „N-au manifestat diligența necesară în vederea îndeplinirii obligațiilor sale procedurale cu bună-credință”
Curtea Supremă de Justiție a respins astăzi, 1 august, recursul depus de Vasile Bolea, Partidul „Renaștere”, Partidul „Șansă”, Partidul „Victorie”, și Partidul Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei, pentru a forma un bloc electoral la alegerile parlamentare.
Dosarul a ajuns la instanța supremă, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a refuzat înregistrarea blocului. Unul dintre motivele care au stat la baza deciziei CEC este denumirea blocului. CEC a apreciat că denumirea blocului este „identică cu denumirea unuia dintre partidele constituente ale blocului, fapt inadmisibil conform normelor legale”.
Alt motiv este implicarea fugarului Ilan Șor, lider al partidului politic „Șor”, declarat neconstituțional prin hotărâre a Curții Constituționale din 19 iunie 2023, în formarea blocului electoral.
Concluziile CSJ
„Având în vedere că termenul de 3 de zile prevăzut de Codul electoral pentru depunerea acțiunii a fost depășit fără prezentarea unor justificări temeinice, Curtea de Apel Centru a declarat, în mod legal și întemeiat, acțiunea ca inadmisibilă (…) Or, Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei, fiind direct interesați de soluționarea prezentei cauze, nu au manifestat diligența necesară în vederea îndeplinirii obligațiilor sale procedurale cu bună-credință„, se arată în decizia CSJ.
„În ipoteza în care reclamanții contestă includerea zilei de duminică, 20 iulie 2025, în termenul de exercitare a dreptului de a depune contestația, instanța de recurs reține că, chiar și în excluderea teoretică a acestei zile, aceștia au avut în continuare două zile lucrătoare deplin disponibile – 21 și 22 iulie 2025 – pentru a-și exercita dreptul de acces la justiție, inclusiv până la ora 23:59 în ultima zi. Cu toate acestea, recurenții nu s-au folosit de acest interval de timp pentru a depune în termen contestația, ceea ce denotă nu o imposibilitate obiectivă de exercitare a dreptului, ci mai curând o conduită formalistă și pasivă, orientată spre invocarea ulterioară a unor pretinse vicii de procedură. (…) În schimb, aceștia au încercat, prin simple afirmații neînsoțite de dovezi, să impună instanței de judecată o altă metodă de calcul a termenului de contestare„, denotă decizia.
În context, Curtea de Apel Centru a respins miercuri, 30 iulie, cererea depusă de Vasile Bolea și cele patru partide afiliate condamnatului fugar Ilan Șor – Renaștere, Șansă, Victorie și Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei, care vor să formeze un bloc electoral la alegerile parlamentare.
Instanța de apel nu a examinat motivele de fond invocate de Bolea, reprezentant al blocului, ci a declarat inadmisibilă solicitarea de anulare a decizie Comisiei Electorale Centrale (CEC), prin care a fost refuzată înregistrarea blocului, pentru că cererea a fost depusă cu omiterea termenului prevăzut de lege.
Motivele deciziei CEC
Urmare a identificării unor carențe în documentele prezentate, Comisia a solicitat, celor 4 partide politice constituante a blocului electoral, elucidarea unor aspecte care au intervenit la etapa examinării preliminare a actelor prezentate:
- veridicitatea componenței organelor executive și asigurarea cvorumului;
- denumirea blocului, lista numerică și nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidența art. 3 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale ce urma a fi prezentată Agenției Servicii Publice;
- capacitatea juridică a persoanei delegate să reprezinte blocul;
- documente contabile primare care să confirme suportarea cheltuielilor direct de către partidele politice care au participat la 6 iulie 2025 la evenimentul de constituire a blocului în or. Moscova din Federația Rusă.
Examinând informațiile prezentate de solicitanți prin prisma înlăturării carențelor menționate, CEC a reținut că subiecții procedurii administrative nu au reacționat în modul corespunzător la aspectele semnalate, au negat însăși existența carențelor fără a se folosi de posibilitatea ajustării acestora, oferită prin operațiunea administrativă de clarificare.
„Referitor la denumirea și simbolul electoral al blocului, CEC a apreciat că denumirea blocului este identică cu denumirea unuia dintre partidele constituente ale blocului, fapt inadmisibil conform normelor legale. Menționăm că, într-o hotărâre similară, care a trecut controlul legalității în instanțele de judecată în anul 2024, Comisia Electorală Centrală a respins cererea și a refuzat înregistrarea blocului electoral cu o denumire identică. Unul dintre motivele neînregistrării fiind denumirea blocului electoral propus spre înregistrare care era identică cu cea a Partidului Politic Victorie”, potrivit CEC.
Pe de altă parte, Comisia, în urma sesizării Serviciului Informații și Securitate, a evidențiat implicarea directă a lui Ilan Șor, lider al partidului politic „Șor”, declarat neconstituțional prin hotărâre a Curții Constituționale nr. 10 din 19 iunie 2023 în formarea așa-numitului bloc electoral.
Serviciul de Informații și Securitate a sesizat Comisia despre desfășurarea, pe 6 iulie 2025, la Moscova, Federația Rusă, a unui eveniment în cadrul căruia au fost prezenți membrii implicați în solicitarea înregistrării blocului electoral și Ilan Șor, care a anunțat public intenția blocului „Victorie” de a depune actele pentru participarea la alegerile parlamentare și schimbarea puterii politice din țară „cu orice preț”. Conform constatărilor Serviciului de Informații și Securitate, acțiunile de la acest eveniment relevă un atentat la ordinea constituțională existentă cu instigare la nerespectarea ordinii constituționale, creând o stare de ostilitate față de instituțiile statului.
„În context, Comisia consideră că implicarea directă a unei persoane care exercita funcția de lider al unui partid declarat neconstituțional în constituirea și promovarea unui bloc electoral reprezintă nu doar o încălcare a prevederilor legale, ci și o formă de continuare mascată a activității partidului interzis, în contradicție cu efectele obligatorii ale hotărârii Curții Constituționale și legislației în vigoare”, mai scrie Comisia Electorală Centrală.
În context, CEC a sesizat Ministerul Justiției în vederea verificării oportunității declanșării procedurii de încetare a activității acestor patru entități în conformitate cu prevederile Legii privind partidele politice conform cărora „se interzice, ca fiind considerată exercitare frauduloasă a dreptului la asociere politică… utilizarea unui partid politic înregistrat, pentru a continua sau a relua, în calitate de partid politic succesor, activitatea unui partid politic declarat neconstituțional”.
