Principală  —  Ştiri  —  Comunicate de presă   —   Indicele privind Situația Presei în…

Indicele privind Situația Presei în 2019: stare gravă pentru al patrulea an consecutiv

Foto: burkprf.ru

Situația mass-media din Republica Moldova rămâne gravă. Jurnaliștii s-au ciocnit și pe parcursul anului trecut cu amenințări lansate de politicieni sau funcționari publici, iar aplicarea ineficientă a legii a încurajat acest fenomen. Sunt câteva dintre concluziile Indicelui privind Situația Presei din Moldova (ISPM) în anul 2019, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) Documentul apare pentru al patrulea an consecutiv și arată problemele, dar și evoluțiile-cheie din jurnalism în anul precedent, transmite Media-azi.

Evaluatorii (14 experți în domeniu, n.r.) constată că situația presei este similară cu cea din anii precedenți, adică gravă, oferind un punctaj de 24.14 din totalul de 60. Deși este în ușor progres față de doi ani anteriori, cu aproape jumătate de punct, ISPM este în regres cu peste 2,5 puncte față de anul 2016.

Conform experților-evaluatori, cea mai precară situație în activitatea mass-mediei a fost atestată pe segmentele: context politic, mediu economic și securitate a spațiului mediatic.

De cele mai multe ori, amenințările la adresa securității mass-mediei și a angajaților din domeniu au venit din partea organelor de stat, a politicienilor și a funcționarilor publici, este una dintre concluziile raportului. Totodată, aplicarea ineficientă sau lipsa de aplicare a legislației în cazurile de risc sunt principalele cauze ale insecurității jurnaliștilor și fac ca fenomenul să fie tot mai frecvent.

Metodologia ISPM cuprinde 7 indicatori relevanți realităților media din țara noastră: cadrul juridic de reglementare; contextul politic; mediul economic; mediul profesional; calitatea jurnalismului; securitatea informațională din perspectivă mediatică; securitatea jurnaliștilor.

INDICATORUL I – Cadrul juridic de reglementare a activității mass-media – este creditat de către experții-evaluatori cu 28 de puncte, fapt ce denotă o situație marcată de probleme grave pe acest segment. Aprecierea dată de experți confirmă, o dată în plus că legislația în vigoare, în bună parte suficientă și conformă standardelor internaționale, fie este neglijată, fie este implementată ineficient.

INDICATORUL II – Contextul politic – apreciat cu 17 puncte de către experți, constată o situație gravă a mass-mediei pe dimensiunea respectivă. Într-un an electoral și în condiții de instabilitate politică o atare situație era previzibilă și tipică pentru realitățile din RM. Experții constată că schimbarea puterii politice nu a însemnat și diminuarea influenței presei afiliate politic. În consecință, un holding media pierde din influență, iar altul se consolidează.

INDICATORUL III – Mediul economic – a acumulat 18 puncte și indică o situație gravă. Evaluarea independenței economice a instituțiilor de presă a întrunit, în 2019, cel mai scăzut punctaj între cele 15 afirmații cuprinse în metodologia ISPM. Faptul relevă, pe de o parte, că mediile afiliate politic nu-și percep activitatea ca pe o afacere, iar mediile independente, chiar dacă tind spre aceasta, de cele mai dese orii eșuează, din cauza concurenței neloiale de pe piața media și a publicității comerciale. Majoritatea instituțiilor de presă care activează pe principiul integrității profesionale reușesc să-și păstreze independența editorială datorită suportului oferit de donatori străini.

INDICATORUL IV – Mediul profesional – a obținut 28,5 de puncte și corespunde unei situați marcate de probleme grave. Cu referire la suficiența procesului de profesionalizare, experții au acordat un punctaj mai mare în comparație cu ultimii doi ani, apreciind, în special, eforturile ONG-urilor de media, inclusiv contribuția acestora la completarea/ajustarea Codului deontologic al jurnalistului, în conformitate cu noile realități.

INDICATORUL V – Calitatea jurnalismului – a acumulat 26 de puncte, fiind cel mai redus rezultat din ultimii patru ani, care plasează mass-media din țară în zona situației grave. Experții-evaluatori au constatat un anumit grad de pluralism mediatic extern, dar au scos în evidență disproporția atestată ani la rând între diferite tipuri de presă, în special, în raport cu cea locală/regională și cu cea scrisă.

INDICATORUL VI – Securitatea informațională din perspectivă mediatică – a însumat 22 de puncte și, deși confirmă un anumit progres față de ultimii doi ani, semnifică, oricum, o situație gravă. Experții consideră că instituțiile de presă autohtone, în special, cele afiliate politic și cele care preiau/retransmit produse mediatice de propagandă, dezinformare, manipulare etc., aduc un prejudiciu mai mare securității spațiului mediatic național, decât instituțiile de presă străine care activează în țară.

INDICATORUL VII – Securitatea jurnaliștilor – a obținut 29,5 de puncte și și atestă o situație marcată de probleme grave. Problemele, în opinia experților, au la origine persistența cazurilor de intimidări, amenințări, atacuri verbale etc. la adresa jurnaliștilor aflați în exercițiul funcțiunii. În anul de referință nu au lipsit nici cazurile de agresiune fizică asupra jurnaliștilor sau de deteriorare a echipamentelor din dotare. Inacțiunea organelor de drept în niciun fel nu poate descuraja asemenea cazuri reprobabile. Jurnaliștii din RM, în comparație cu jurnaliștii din alte părți ale lumii, au activat în anul 2019 într-un mediu relativ securizat, dar departe de a fi unul adecvat.

Astfel, în anul 2019, conform experților-evaluatori, cea mai precară situație în activitatea mass-mediei a fost atestată pe segmentele: context politic, mediu economic și securitate a spațiului mediatic.