„Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”. BNM anunță că a stabilit prioritățile de supraveghere bancară pentru anul 2022

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță că a stabilit prioritățile de supraveghere bancară pentru anul 2022. Responsabilii din cadrul instituției au emis o notă informativă în care menționează că, „în pofida faptului că pe parcursul anului 2021 anumiți indicatori ai sectorului bancar au înregistrat o dinamică pozitivă, persistă în continuare riscul unor efecte adverse”.

„În aceste circumstanțe, Banca Națională a Moldovei pentru asigurarea stabilității sectorului bancar a definit prioritățile în materie de supraveghere pe baza unei evaluări a principalelor riscuri și vulnerabilități, ca urmare a analizei activității băncilor și a evoluției pandemiei, dar și ținând cont de necesitatea asigurării că sectorul bancar dispune de un cadru de administrare riguros pentru a face față provocărilor la care este expus în permanență”, se arată în comunicatul instituției.

Potrivit BNM, pe parcursul anului 2022, procesul de supraveghere bancară se va axa în mod prioritar pe următoarele domenii:

Riscul de credit

Potrivit BNM, riscul de credit, în contextul pandemiei de COVID-19, rămâne a fi în continuare un domeniu de interes al procesului de supraveghere, întrucât pandemia încă nu s-a sfârșit, iar calitatea portofoliului de credite are un impact direct asupra capitalului băncilor.

„Analizând rezultatele financiare preliminare ale sectorului bancar, constatăm că pe parcursul a 11 luni ale anului curent, acesta a înregistrat o dinamică pozitivă. Astfel, pe parcursul a 11 luni ale anului 2021, portofoliul de credite s-a majorat cu  9 136,9 mil. lei (20,0 la sută) până la 54 786,1 mil. lei. În structura activelor, ponderea cea mai mare a fost deținută de ,,credite și avansuri”, 46,5  la sută. Creșterea portofoliului de credite pe sectorul bancar pe parcursul celor 11 luni ale anului 2021 se datorează, în mare parte, creșterii portofoliului creditelor acordate pentru procurarea/construcția imobilului cu 40,9  la sută și al creditelor de consum cu 37,9 la sută. Actualmente, calitatea acestora este favorabilă. Creditele pentru procurarea/construcția imobilului și creditele de consum clasificate în categorii neperformante dețin ponderi mici în totalul creditelor acordate în ramurile respective, constituind 2,8 la sută și respectiv 5,5 la sută (…)”, susțin reprezentanții BNM.

Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)

„În anul 2021, Banca Națională a acordat o atenție deosebită evaluării adecvării funcțiilor de control intern în bănci, și anume practicilor de gestionare a riscurilor, în special în ceea ce privește identificarea, măsurarea anticipativă și diminuarea riscurilor în timp util, existența unei structuri organizatorice transparente cu linii clare de raportare și o cultură corporativă adecvată, segregarea responsabilităților și independența funcțiilor de control etc. Drept urmare, au fost emise măsuri și recomandări pentru îmbunătățirea cadrului de control intern. Astfel, pe parcursul anului 2022, Banca Națională va continua evaluarea adecvării cadrului de control intern, în special prin evaluarea acțiunilor întreprinse de bănci urmare recomandărilor formulate în cadrul controalelor efectuate, prin prisma conformării cadrului legal și cerințelor de supraveghere, asigurării controlului corespunzător al riscurilor și existența unui proces independent și eficient de luare a deciziilor”, se arată în comunicatul BNM.

Procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP)

„Banca Națională va evalua soliditatea, eficacitatea și caracterul cuprinzător al cadrului pentru administrarea riscurilor de lichiditate și de finanțare aferentă băncilor. Scopul acestui proces e să asigure că banca deține un cadru de administrare riguros conceput pentru administrarea riscului de lichiditate, inclusiv a unui proces pentru identificarea, administrarea şi monitorizarea riscurilor de lichiditate și de finanțare. Prima raportare către BNM va fi efectuată pe 31.05.2022 la situația din 31.12.2021”, susțin reprezentanții instituției.

 Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)

Potrivit BNM, în contextul amenințărilor cibernetice din ce în ce mai persistente și mai complexe, riscul cibernetic devine unul proeminent în cadrul băncilor, poate genera pierderi semnificative și poate afecta reputația băncilor.

Astfel, reprezentanții BNM susțin că, în anul 2022, vor evalua situația în domeniul TIC la băncile licențiate pentru a determina conformarea acestora cu Regulamentul privind cerințele minime pentru Sistemele Informaționale și de Comunicare ale băncilor și va pune accent în mod special pe: verificarea utilizării sistemelor de operare ce dispun de suport din partea furnizorilor, efectuarea testelor complexe de continuitate care să asigure continuitatea activității băncii în cazul unor situații neprevăzute, efectuarea testelor de penetrare care să demonstreze capacitatea băncilor de a face față atacurilor cibernetice.

Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

BNM anunță că se va axa „pe implementarea metodologiei ratingului de risc în procesul de supraveghere, care va conduce la o îmbunătățire semnificativă a calității și eficienței acestuia. Se va urmări asigurarea unui cadru adecvat pentru desfășurarea activităților de supraveghere, în principal off-site, fundamentate în funcție de riscurile specifice transferării semnificative a activităților în mediul online, de riscurile de eludare a sancțiunilor internaționale, dar și din perspectiva riscurilor care derivă din activitățile care implică frecvent numerar în proporții considerabile sau a operațiunilor de transferuri externe cu risc ridicat”.

Riscurile asociate utilizării sistemelor de plăți

„Pe parcursul anului 2022, Banca Națională va continua procesul de supraveghere în scopul reducerii riscurilor asociate funcționării sistemelor de plăți, în acest sens, concentrându-și eforturile asupra următoarelor aspecte: analiza interacțiunii prestatorilor de servicii de plată cu entitățile terțe implicate în prestarea serviciilor de plată (centrele de procesare, prestatorii de servicii de plată licențiați în străinătate etc.); verificarea respectării obligațiilor asumate de către prestatori în procesul de prestare a serviciilor de plată; examinarea situațiilor neprevăzute, a operațiunilor neautorizate (fraude) cu utilizarea instrumentelor de plată, a datelor acestora și a sistemelor automatizate de deservire la distanță; evaluarea gradului de digitalizare a serviciilor de plată, inclusiv ponderea ordinelor de plată inițiate în mod electronic de către clienți, precum și conformarea cu limitele tarifelor stabilite de Banca Națională”, susțin reprezentanții instituției.