Combaterea maltratării: Număr impunător de plângeri vs investigații defectuoase
R. Moldova înregistrează progrese modeste în combaterea maltratării, iar angajamentele asumate în urma hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) sunt realizate precar – sunt câteva dintre concluziile Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) expediate Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care va evalua, în septembrie, acțiunile întreprinse în acest domeniu.
Evaluarea are loc în vederea executării grupului de cauze Levința, în care s-a constatat aplicarea torturii și a relelor tratamente de către poliție, investigarea defectuoasă a acestora, condamnarea în baza „probelor” obținute în urma maltratării sau neacordarea asistenței medicale adecvate persoanelor în detenție. Guvernul R. Moldova s-a angajat în fața Consiliului Europei să reducă acest fenomen.
În acest context, pe 26 iulie 2023, CRJM a transmis Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei o nouă comunicare despre garanțiile și impactul măsurilor întreprinse de autorități în vederea prevenirii și combaterii maltratării. Documentul include date despre existența în continuare a unui număr impunător de plângeri (485) privind aplicarea maltratării. De cealaltă parte, în 2022, a fost înregistrată una dintre cele mai mici rate a investigațiilor inițiate și ulterior transmise în instanță (3%), urmare a acestor tipuri de sesizări.
CRJM mai constată că rata de condamnare a persoanelor care au aplicat tortura este și mai mică – fapt ce generează impunitate pentru torționari. Persoanele suspectate de aplicarea maltratării sunt foarte rar suspendate din funcție, iar autoritățile nici nu dețin informații privind aplicarea acestor măsuri procesuale.
În același timp, independența lucrătorilor medicali este direct afectată din cauza relațiilor de subordonare cu factorii de conducere din izolatoarele de detenție provizorie, iar principiul confidențialității examinărilor medicale nu este respectat pe deplin.
CRJM a îndemnat Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei să solicite autorităților moldovenești transferul instituțiilor de detenție preventivă de la Ministerul Afacerilor de Interne la Ministerul Justiției; îmbunătățirea calității investigațiilor privind acuzațiile de maltratare și acordarea priorității acestor cazuri; asigurarea că persoanele suspectate de maltratare sunt suspendate imediat din funcție și rămân suspendate pe întreaga durată a investigației; personalul medical din unitățile de detenție provizorie trebuie să aibă independență deplină prin transferul lor în subordinea Ministerului Sănătății; revizuirea practicii de condamnare în cazurile de maltratare și aplicarea de sancțiuni uniforme și adecvate; generarea de date statistice exacte cu privire la cazurile de maltratare, inclusiv despre durata investigațiilor și a procedurilor judiciare, suspendarea din funcție a bănuiților și despre sancțiunile aplicate.Potrivit unui studiu recent, elaborat de CRJM, durata medie a pedepsei cu închisoarea pentru maltratare este de 5,5 ani, iar cea mai lungă este de 8 ani. În toate cazurile în care judecătorii au impus o sentință de închisoare mai mică de 5 ani, executarea pedepsei a fost suspendată, uneori fără motive concludente.
