„Dețin informații care pot ajuta organele de drept să dezvăluie și să pedepsească cazurile de corupție care prosperă de câteva decenii în comuna Bubuieci”
De patru decenii, Andrei Ilescu locuiește în comuna Bubuieci. Timp de 12 ani, a fost consilier în cadrul Consiliului local Bubuieci. Activitatea sa la nivel local i-a permis să cunoască situația comunei. „Fostul sovhoz „Chișinevschii” dispunea de vii, livezi, terenuri agricole și de 28 ha de sere, care produceau legume pentru aprovizionarea mai multor localități din regiune. Bunurile materiale de pe aceste 28 ha constituiau zeci de milioane de lei – valoarea de reconstituire, dar valoarea estimată a rămas de 17 milioane de lei”, scrie Andrei Ilescu într-o scrisoare adresată repetat autorităților statului, dar și ZdG.
„Până în anul 2000, toate bunurile materiale de pe cele 28 ha au fost furate și înstrăinate în prezența polițiștilor care activau atunci, fără a fi întreprinse acțiuni pentru depistarea încălcărilor”, explică Ilescu, precizând că toate fraudele ar fi avut loc la comanda reprezentanților autorităților publice de atunci. Petiția adresată instituțiilor de anchetă și autorităților statului conține numele și funcțiile celor suspecți că ar fi deposedat gospodăria de bunuri materiale.
„După ce au furat tot ce era mai bun, primăria în frunte cu fostul primar au decis să privatizeze fosta Gospodărie Agricolă „Bubuieci”, în cadrul Programului Național „Pământ”. Codul Funciar, art. 12, spune că până la 5% din terenurile cu destinație agricolă ar fi alocate necesităților dezvoltării sociale a localității, iar diferența dintre suprafața totală a unității administrative teritoriale și suprafața terenurilor repartizate în proprietate publică constituie fondul de privatizare. În 1997, AȘP „Tivit” a transmis 950 ha din teritoriile istorice către fosta Gospodărie Agricolă „Bubuieci”. Din cele 950 ha excludem rezerva de 5% și rămân 905 ha în fondul de privatizare. Prin dispoziția primăriei din 24 iunie 2000, primarul a inclus aceste 28 ha de sere în fondul de rezervă, încălcând art. 12 al Codului Funciar. Situația a fost blocată din cauza cumătrismului, dat fiind că, la Procutura Ciocana, până în prezent, în calitate de procuror-superior activează soția fostului polițist de la Bubuieci…
În 1999, au fost întocmite listele celor care au dreptul la cota de teren echivalentă și cota-parte valorică conform art. 12, 33, 34, 36, Cod Funciar. În liste erau incluse și persoane care nu au dreptul la cotă. În anii 1999-2003, am activat în calitate de consilier al Consiliului local Bubuieci. Cunoșteam aceste încălcări grave și la ședința consiliului local am insistat asupra unei inventarieri, cu includerea tuturor bunurilor materiale supuse privatizării. Propunerea a fost susținută de toți consilierii prezenți la ședință. Așa, printr-o dispoziție a primarului Ion Șatanuț „Cu privire la formarea comisiei de inventariere a patrimoniului supus privatizării aflat în administrarea Gospodăriei Agricole Bubuieci”, comisia a fost constituită, eu fiind numit președinte. În comisie, însă, au fost incluse și persoane care au furat cel mai mult din fostul patrimoniu de pe cele 28 ha de sere. Peste câteva zile, primarul mi-a zis să semnez un act de estimare a categoriilor de mijloace fixe și activelor nemateriale a GAS „Bubuieci”, datând din 01.11.1999, adică cu o lună mai devreme de a fi eu numit în calitate de șef de comisie. În act nu erau incluse nici măcar 10 kg de metal uzat din cele 17 milioane de lei din 28 ha de sere. Din acest motiv, am refuzat să semnez actul falsificat.
Oricum, primăria, împreună cu comisia de privatizare, au încălcat Codul Funciar și au efectuat „privatizarea”. În acele condiții, am fost nevoit să fondez o Gospodărie Țărănească. După ce am acumulat procuri de la 73 de cotași, ne-am propus să consolidăm terenurile agricole și să formăm o asociație agricolă puternică, implicând și cotașii în câmpul muncii. Astfel, la 20.03.2000, a fost înregistrată oficial Gospodăria Țărănească ,,Andrei Ilescu”.
La concursul din 5 iunie 2000, comisia de privatizare a refuzat să-mi înregistreze două procuri semnate de 27 de cotași (în sumă de 39.388 de lei), ca noi să nu depășim suma acumulată de celălalt concurent la obținerea secției de tâmplărie în care eu am activat mulți ani, la acel moment fiind unicul lider care pretindea la acest obiect.
După concurs, contracandidatul meu a primit ilegal teritoriul secției de tâmplărie cu toate bunurile materiale funcționale. Tot acolo se afla o mare cantitate de materiale, demolate de pe cele 28 ha de sere. Teritoriul secției de tâmplărie constituia 1,34 ha, dar primăria i-a cerut să achite doar pentru 0,642 ha, adică cu 0,698 ha mai puțin decât suprafața reală.
În anul 2000, cu membrii gospodăriei mele, am semănat 87 ha cu hrișcă, am primit 5600 kg de semințe de hrișcă de „Super-Elită” de la fabrica din Soroca, cu care semnasem un contract legal. Anul 2000 a fost secetos, dar pentru că semințele au fost calitative, roada a fost bogată. Pentru recoltare, am adus o combină specială din Colonița, dar recolta mea de hrișcă a stat pe câmp până la sfârșit de octombrie, deoarece, la comanda primarului de atunci, combina a fost ascunsă pe un teritoriu străin, ca eu să nu pot strânge roada. Când am găsit cu greu combina, am reușit să strâng roada doar de pe 5 ha, pentru că au început ploile și hrișca a încolțit în brazdă. Din acest motiv, am rămas dator la fabrica din Soroca cu 17 tone de hrișcă, aveam datorii și către cotași. Am pierdut peste 200 de tone de hrișcă. Atunci m-am adresat la Inspectoratul de Poliție și la Procuratură, dar răspunsurile pe care le primeam erau identice – nu sunt întrunite elemente constitutive ale infracțiunii.
În cazul mai multor terenuri a fost schimbată fraudulos destinația acestora din terenuri agricole în terenuri pentru construcții
Din 2001, primăria a tot schimbat liderii gospodăriei agricole, neglijând legea care spune că liderii sunt aleși. Totodată, în cazul mai multor terenuri a fost schimbată fraudulos destinația acestora din terenuri agricole în terenuri pentru construcții, devenind adevărate surse de îmbogățire pentru mai mulți funcționari și lideri locali.
Personal, m-am adresat la CNA, ca să examineze cu ieșire la fața locului. La fața locului, a venit Vasile Gangan, căruia i-am explicat toate neajunsurile și i-am demonstrat că, pe acest masiv, sunt multe terenuri alocate ilegal unor funcționari, fie că sunt polițiști sau perceptori fiscali.
CNA mi-a răspuns că, dat fiind faptul că nu au fost constatate circumstanțe ce necesită intervenția Centrului, procedura administrativă a fost finalizată, fără pornirea procesului contravențional sau penal.
Am apelat la mai multe instituții, cerând să ni se facă dreptate și să avem și noi, cotașii care am mai rămas în viață, dreptul la cote valorice. Dar, cu cât insistența mea creștea, cu atât mi se puneau piedici, fiind șantajat, amenințat sau chiar cercetat penal pentru acțiuni false.
M-am adresat și Parlamentului R. Moldova, am cerut și Curții de Conturi să efectueze un control. Am participat și eu la ședința Curții de Conturi la care s-a anunțat că, din 905 ha ale fondului de privatizare, 36 ha au fost furate. Atunci au fost dezvăluite și alte încălcări grave. Hotărârea Curții de Contri a fost remisă la Procuratura Generală cu toate materialele controlului. A fost intentat și un dosar penal, pe care ulterior Procuratura sectorului Ciocana l-a clasat, invocând diferite motive.
La toate adresările mele către CNA și alte instituții de drept primesc răspuns că problemele invocate de mine nu sunt de competența lor. Dar a cui competență să fie, dacă R. Moldova nu dispune de alte instituții de drept?
Recent, m-am adresat și șefei statului, cerând implicarea, în calitate de garant al Constituției”.
PS: Dețin informații detaliate care pot ajuta organele de drept să dezvăluie și să pedepsească cazurile de corupție care prosperă de câteva decenii în comuna Bubuieci.
