Ce este legea „lend-lease” semnată de președintele american și ce înseamnă, de fapt, acest lucru pentru Ucraina

Legea „lend-lease”, semnată de președintele american Joe Biden, luni, 9 mai, în aceeași zi în care Rusia a sărbătorit „Ziua Victoriei”, cea de-a 77-a aniversare de la victoria Uniunii Sovietice în faţa Germaniei naziste, va permite accelerarea expedierii de echipamente militare în Ucraina.

De fapt, acest lucru permite S.U.A. să aprovizioneze armata Ucrainei fără întârzierile și complicațiile obișnuite ale trecerii măsurilor de cheltuieli prin Congres, astfel potențial, accelerând rata asistenței militare, transmite Forbes.

Totodată, aceasta va facilita ca S.U.A. să ofere și să închirieze ajutor militar nu doar pentru Ucraina, dar și pentru guvernele țărilor est-europene afectate de război. Deși Biden deține deja o anumită autoritate în acest sens, respectiva lege va ușura birocrația.

Proiectul de lege reprezintă, de fapt, o reînvierea unui proces folosit anterior de S.U.A. pentru a-și sprijini aliații în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, rămânând în același timp neutru oficial.

Legea „lend-lease” oferă o autoritate sporită președintelui american de a încheia acorduri cu Guvernul Ucrainei pentru a împrumuta sau închiria acestuia echipamente militare pentru a proteja populația civilă din Ucraina de invazia militară rusă, dar și în alte scopuri.

Astfel, pentru anii 2022 și 2023, președintele Biden va putea autoriza guvernul SUA să împrumute sau să închirieze articole de apărare Guvernului Ucrainei sau guvernelor țărilor est-europene afectate de invazia Ucrainei de către Federația Rusă pentru a ajuta la consolidarea capacităților de apărare ale acestor țări și să-și protejeze populațiile civile de potențialele invazii sau agresiuni în curs din partea forțelor armate ale Federației Ruse.

Astfel, în conformitate cu această măsură, Ucraina poate solicita un transfer simplificat al armelor americane, dar și alte asistențe din domeniul securității. În același timp, SUA vor primi asigurări că țara va înlocui sau va plăti mai târziu pentru ajutorul militar, termenele de rambursare fiind lejere.

De fapt, acest lucru permite S.U.A. de a aproviziona armata Ucrainei fără întârzierile și fără complicațiile obișnuite ale trecerii măsurilor de cheltuieli prin Congres, potențial accelerând rata asistenței militare.

Proiectul de lege a fost prezentat pe 19 ianuarie de senatorul statului american Texas, John Cornyn, despre care a susținut că va fi un „schimbător de joc” pentru Ucraina. Legislația a fost adoptată în unanimitate de Senatul american și doar 10 republicani au votat cu „nu” în cadrul Camerei Reprezentanților.

Semnarea proiectului de lege de către Biden a subliniat sprijinul militar semnificativ al S.U.A. pentru Ucraina, care ar urma să includă și schimbul de actualizări la minut a informațiilor pe câmpul de luptă, dar și previziuni privind viitoarele mișcări de trupe.

Potrivit Departamentului de Stat al S.U.A., asistența de securitate a S.U.A. furnizată Ucrainei de la începutul invaziei ajunge la circa 3,8 miliarde de dolari.

Același mecanism: 1941 – suport militar pentru Uniunea Sovietică, în lupta împotriva nazismul VS 2022 – arme pentru țările care luptă cu Rusia

Proiectul de lege s-a bazat pe „Lend-Lease Act” din 1941, care a permis S.U.A. să furnizeze arme și alte provizii națiunilor aliate care au participat la cel de-al Doilea Război Mondial, păstrând, în același timp, o poziție neutră, oficial.

Actul reprezenta o modalitate prin care președintele Franklin D. Roosevelt să trimită armament și alte provizii în Marea Britanie, în timp ce aceasta se confrunta cu Germania nazistă, în esență, pe cont propriu. Printre ceilalți aliați pe care i-a ajutat mai târziu a fost chiar Uniunea Sovietică, potrivit The New York Times.

Acum, Moscova se va afla de cealaltă parte a canalului de arme, deoarece versiunea modernă, numită „Actul de împrumut-închiriere a apărării democrației din Ucraina”, va direcționa armele și echipamentele nu către soldații ruși, ci către cei care luptă cu ei.

Inițial sistemul „lend-lease”, introdus oficial ca un act pentru promovarea apărării S.U.A. a fost o politică în temeiul căreia Statele Unite au furnizat Marii Britanii, Uniunii Sovietice, Franței, Chinei și altor țări aliate hrană, petrol și materiale, fără a necesita „plata imediată”. Proiectul avea la bază ideea că un astfel de ajutor era esențial pentru apărarea Statelor Unite. Într-un final, acest ajutor a inclus nave și avioane de război, de rând cu alte arme.

Programul a început în martie 1941, cu nouă luni înainte de atacul asupra Pearl Harbor, și s-a încheiat cu capitularea Japoniei la 2 septembrie 1945 .

Un total de 50,1 miliarde de dolari în materiale de război au fost furnizate de către SUA aliaților:

• 31,4 miliarde în Marea Britanie;
• 11,3 miliarde către Uniunea Sovietică ;
• 3,2 miliarde către Franța ;
• 1,6 miliarde către China ;
• 2,6 miliarde celorlalți aliați.