Cancerul de col uterin: factori de risc, prevenirea și depistarea
Conform „Studiului despre cunoștințele, atitudinile și practicile în domeniul prevenirii cancerului de col uterin”, realizat în anul 2020, gradul de conștientizare a femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani cu privire la testul citologic a crescut de la 47% în 2018 la 62% în 2020, iar ponderea femeilor care au efectuat testul de prevenție s-a dublat.
Uliana Tabuică, conferențiar universitar, disciplina de Obstetrică și Ginecologie din cadrul USMF, șefa Centrului de referință în colposcopie, IMC, ne enumeră factorii de risc ai apariției cancerului de col uterin, care sunt circumstanțele în care poate fi contractat virusul HPV, dar și cum poate fi depistat acesta.
Suntem în Săptămâna internațională de prevenire a cancerului de col uterin. Ce se prevede în această perioadă?
Anul acesta este aniversar pentru R. Moldova, deoarece Săptămâna de prevenire a cancerului cervical este organizată pentru a zecea oară. Ca și în fiecare an, sunt preconizate diverse activități, scopul cărora este creșterea cunoștințelor și conștientizării despre importanța screening-ului cervical, în special printre femei. Astfel, vor fi organizate multiple prezentări în mass-media, repartizarea pliantelor informative femeilor, atât în instituțiile medicale, cât și în locații mai neobișnuite, de exemplu, în aeroport, în mall-uri, precum și la locul de muncă.
Când și în ce condiții crește riscul de cancer de col uterin? Care sunt factorii de risc?
Cancerul de col uterin este cauzat, în marea majoritate a cazurilor (circa 97% ), de virusul papilomului uman (HPV), infecție foarte răspândită în populație, circa 80% dintre femei contactând cu acest virus. Cele mai frecvent implicate tipuri de virus sunt HPV 16 și 18, fiind responsabile de circa 70% de cazuri. Deseori, infecția nu se manifestă prin anumite simptome, astfel încât persoana nici nu conștientizează că este infectată. Infecția durează, de regulă, unu-doi ani și în 99% se finalizează cu autosanare. Totuși, în cel puţin unu din 100 de cazuri infecția nu dispare și, dacă leziunea precanceroasă nu este depistată și tratată la timp, aceasta poate evolua lent în cancer.
Factorii asociați, care măresc riscul persistenței virusului și, astfel, apariția leziunilor pe col uterin sunt multipli, deși nu sunt obligatorii, printre ei regăsindu-se asocierea cu alte infecții cu transmitere sexuală, debutul precoce al vieții sexuale, nașteri multiple, fumatul, imunodeficiența etc.
Care sunt circumstanțele în care poate fi contractat cel mai adesea virusul HPV? La ce trebuie să fie atente femeile, pentru a preveni acest fapt?
Infecția HPV este cea mai frecvent întâlnită boală cu transmitere prin contact habitual sau sexual. Aproximativ 80% dintre bărbaţi și femei, la o anumită etapă a vieţii, se vor infecta cu HPV, infecția fiind raportată, deseori, la femeile și bărbații sexual activi, cu vârsta între 15-25 de ani. Astfel, s-ar părea ca relaţiile sexuale cu un singur partener ar evita infectarea cu HPV. Totuși, chiar dacă persoana are un singur partener sexual, acesta ar putea fi deja infectat prin contact habitual sau sexual antecedent, fără să conștientizeze acest lucru, deoarece însăși infectarea cu HPV nu prezintă anumite simptome.
Folosirea prezervativului sau a altor metode contraceptive de barieră poate reduce riscul transmiterii HPV. Însă aceste metode sunt eficiente doar parțial, deoarece acestea nu acoperă toate porțiunile tegumentelor infectate sau care pot fi infectate.
Strategia cea mai bună de a preveni apariția cancerului de col uterin este vaccinarea, dacă există posibilitate, până la debutul vieţii sexuale, în combinație cu screening-ul periodic al femeilor la cancer cervical. Vaccinul anti-HPV nu va proteja împotriva tuturor tipurilor de HPV, însă va oferi protecție împotriva acelor tipuri de virus care cauzează 71-90% din cazurile de cancer cervical și până la 90% de veruci genitale, în funcţie de vaccinul utilizat.
Ce investigații medicale sunt recomandate, de la ce vârstă și cu ce frecvență, pentru prevenirea/depistarea timpurie a cancerului de col uterin?
Unul dintre cele mai eficiente instrumente de prevenire a cancerului de col uterin este screening-ul cervical, care prevede, la noi în țară, trecerea testului citologic Papanicolau (Pap-test) o dată la trei ani, începând cu vârsta de 25 de ani până la 61 de ani, chiar în lipsa unor simptome. Aceasta va permite depistarea tempestivă a atipiilor celulare, ceea ce va indica referirea la colposcopie, în cadrul căreia, la necesitate, va fi colectată biopsia. Anume acestea sunt etapele depistării, în stadii precoce, a leziunilor cervicale precanceroase, care, fiind tratate, nu vor evolua în cancer cervical. Așadar, nu trebuie de așteptat ca Pap-testul să depisteze cancerul cervical, scopul screening-ului este de a depista stările precancerose, astfel prevenind cancerul.
O altă investigație utilă este testarea la HPV, scopul căreia este identificarea prezenței virusului, în special fiind indicată la femeile cu atipii celulare de grad scăzut, pentru a elabora tactica de conduită ulterioară. Nu trebuie să uităm nici de vizitele anuale la medicul ginecolog, în cadrul cărora se evaluează starea generală de sănătate ginecologică și, la necesitate, se colectează analizele necesare.
Vezi în numărul următor care sunt simptomele cancerului de col uterin, ce semnifică rezultatele testului Papanicolau, dar și care sunt beneficiile vaccinării împotriva HPV.
Pentru conformitate, Marina GORBATOVSCHI
