Avalanșă de pretendenți la funcția de candidat independent la parlamentare: ce șanse au să ajungă deputați și câtă putere au într-un Parlament format din 101 persoane?

Până duminiă, 10 august, 19 pretendenți la funcția de candidat independent la alegerile parlamentare din 28 septembrie au depus cereri la Comisia Electorală Centrală în vederea înscrierii în cursa electorală.

De ce are nevoie un candidat independent pentru a fi înregistrat în cursa electorală, câte procente trebuie acesta să acumuleze ca să ajungă în Parlament și ce poate face un deputat independent într-un legislativ format din 101 aleși?

„Miza unui număr atât de mare de candidați independenți pare să fie, mai degrabă, crearea haosului în campania electorală”, constată experta Rodica Pîrgari. „Au dreptul să vină cu inițiative legislative, să participe la dezbateri, dar nu pot face parte din unele fracțiuni, și din această cauză câmpul lor de manevră este foarte limitat”, remarcă și analistul politic Igor Boțan. „Kremlinul investește în mai multe vehicule politice pentru a-și băga oamenii în următorul Parlament”, acuză șefa statului, Maia Sandu. 

Conform Codului Electoral, candidatul independent este persoana care își înaintează propria candidatură pentru ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de blocurile electorale și care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu a deținut calitatea de membru al unui partid politic și nu și-a afirmat public susținerea unui partid politic.

Ce trebuie să facă un candidat independent pentru a fi înregistrat?

Pentru a fi înregistrat în cursa electorală, candidatul independent trebuie să prezinte la Comisia Electorală Centrală (CEC), cu 40 de zile înainte de ziua alegerilor, liste de subscripție care conțin semnăturile a cel puțin 2000 și cel mult 2500 de susținători cu drept de vot. „Prin derogare de la această prevedere, o candidată femeie prezintă semnăturile a cel puțin 1000 și cel mult 2500 de susținători cu drept de vot.”

Totodată, potrivit Codului electoral, dreptul de a colecta semnături îl au candidații independenți sau, dacă au creat un grup de inițiativă, membrii acestuia pot colecata semnături în vederea susținerii candidatului.

Totuși, candidatul independent poate să nu constituie un grup de inițiativă dacă decide să colecteze semnăturile de unul singur. Conform Regulamentului privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, un grup de inițiativă poate susține un singur candidat independent, iar membrii unui grup nu pot fi în același timp și membri ai altui grup de inițiativă.

Acesta trebuie să mai prezinte la CEC următoarele documente: listele de subscripție cu numărul suficient de semnături ale susținătorilor candidatului independent; datele sale biografice; declarația candidatului privind consimțământul lui de a candida la funcția de deputat; declarația de avere și interese personale pe ultimul an înainte de scrutin; declarația candidatului pe propria răspundere; declarația despre suspendarea din funcția deținută din momentul începerii campaniei electorale; după caz, simbolul electoral în variantă electronică și pe suport de hârtie;  copia de pe actul de identitate.

Câte procente trebuie să acumuleze un candidat independent pentru a ajunge în Parlament?

Pentru a deveni deputat în Parlament, candidatul independent trebuie să treacă pragul minim de 2% din totalul voturilor valabil exprimate. De exemplu, dacă luăm cifrele de la ultimul scrutin, cel prezidențial, unde în turul II al alegerilor au fost, în total, 1,68 milioane de voturi valabil exprimate, pentru ca un candidat să acumuleze cele 2% necesare, el ar trebui să obțină circa 33 de mii de voturi. 

Experta în monitorizarea spațiului informativ Rodica Pîrgari constată că „un candidat independent nu are influență în legislativ, atâta timp cât deciziile se iau de majoritate. Chiar dacă un candidat independent ar intra în Parlament, ceea ce ar fi mai degrabă o excepție, acesta va putea vota fie cu majoritatea, fie cu opoziția. Doar o minune ar putea face ca un candidat independent să obțină «votul de aur» și să încline balanța în formarea unei majorități parlamentare. Miza unui număr atât de mare de candidați independenți pare să fie, mai degrabă, crearea haosului în campania electorală și subminarea partidului de guvernare”, consideră Rodica Pîrgari.

„Votul acestuia contează, dar un singur vot nu cântărește cât votul unei fracțiuni”

„Un candidat independent într-un Parlament format din 101 persoane poate face exact ce pot face ceilalți deputați care se desprind de fracțiunile lor și își continuă activitatea ca și deputați neafiliați. Adică au dreptul să vină cu inițiative legislative, să participe la dezbateri, dar nu pot face parte din unele fracțiuni și din această cauză câmpul lor de manevră este foarte limitat. Totuși, votul acestuia contează, dar un singur vot nu cântărește cât votul unei fracțiuni. În toată istoria R. Moldova, la toate alegerile au candidat, în total, 131 de candidați independenți și niciunul niciodată nu a trecut pragul electoral”, a remarcat analistul politic Igor Boțan. 

Pe 30 iulie, în urma ședinței Consiliului Suprem de Securitate (CSS), președinta Maia Sandu a declarat că Kremlinul investește în mai multe proiecte politice, dar și în candidați independenți care urmează să participe la scrutin. „Kremlinul investește în mai multe vehicule politice pentru a-și băga oamenii în următorul Parlament”, a acuzat șefa statului. 

„Un candidat care devine deputat, adică legiuitor, poate reprezenta un «vot de aur» în orice parlament. Dacă e să vorbim despre șansele unui candidat independent, atunci acestea sunt destul de mici. Aceeași istorie a legislativului de la Chișinău demonstrează că provocările unei campanii electorale nu sunt tratate cu seriozitate de către candidați sau că unii dintre aceștia nici măcar nu și-au stabilit drept obiectiv trecerea acelui prag electoral stabilit de legislația în vigoare. Puțini dintre ei sunt consecvenți, realiști, discută cu cetățenii cu drept de vot înaintea campaniei electorale, adică își afișează intențiile sau disponibilitatea de a participa la schimbarea reală a unui context care nu le este pe plac. Șansele sunt mici, dar „zarva” poate fi mare, mai ales că astăzi avem un număr record de candidați independenți, unii dintre ei lipsiți de credibilitate în opinia celor care trebuie să decidă ce fac cu votul lor”, a declarat pentru ZdG Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”.

Întrebată dacă unii candidații independenți ar fi susținuți de Rusia pentru a ajunge în Parlamentul R. Moldova, aceasta a răspuns.

„Aici trebuie să analizăm fiecare caz separat pentru a vedea conexiunile la anumite forțe politice sau grupuri de interese. Dar un candidat independent «guraliv», adică mai nonconformist, poate să distragă publicul de la o dezbatere electorală consistentă, utilă celui care face alegerea, pentru că îl inundă cu informații care trebuie să fie verificate suplimentar. Pentru democrație, în general, este bine să ai multe opțiuni. Pentru alegător este o provocare să analizeze multă informație într-un timp restrâns”, a specificat Grămadă. 

Potrivit CEC, până pe 10 august 2025, pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc pe 28 septembrie au fost înregistrate 17 cereri din partea candidaților independenți: Eleonora Rusu, Olesea Stamate, Andrei Năstase, Sergiu Rența, Victoria Sanduța, Natalia Clevadî, Nicolae Urâtu, Victor Grosu, Marcel Darie, Dina Carpinschi, Stepan Saviţchi, Alexandru Ţventarnîi, Valentin Vinnicenco, Igor Ianac, Tatiana Creţu, Uliana Bideac, Roman Oglindă, Sergiu Ungureanu și Oleg Bolotnicov.

Perioada de depunere a documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova se va încheia pe 19 august 2025.